Nouă ani fără vize! Câți moldoveni au călătorit în Uniunea Europeană cu pașaport biometric

Aproape 2,5 milioane de moldoveni au călătorit în țările Uniunii Europene cu pașaportul biometric, după liberalizarea regimului de vize acum nouă ani. Potrivit datelor statistice, în această perioadă, frontiera de stat a fost traversată de moldoveni de peste 13 milioane de ori.

În data de 28 aprilie 2014, urmare a unui proces îndelungat şi complex, Uniunea Europeană a rdicat regimul de viză de scurtă şedere pentru moldovenii care dețin paşapoarte biometrice.

În nouă ani, cetățenii Republicii Moldova au călătorit liber în scopuri de turism sau serviciu în țările Uniunii, iar de la an la an, numărul cetățenilor care beneficiază de regimul liberalizat de vize este într-o continuă creștere, informează Poliția de Frontieră a Republicii Moldova.

Leușeni-Albița, cel mai solicitat punct de trecere a frontierei

În cei nouă ani, pe direcția ieşire din Republica Moldova spre Uniunea Europeană, cel mai traversat punct de trecere a frontierei a fost Leușeni – Albița, poliţiştii de frontieră fixând un număr de 4 999 591 treceri/persoane, fiind urmat de Sculeni – 2 765 182 de treceri ai deţinătorilor de paşapoarte biometrice moldovenești. În celelalte puncte de trecere a frontierei s-au înregistrat:

PTF Cahul – Oancea – 1 559 490 treceri persoane;
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 1 377 430 treceri persoane;
PTF Giurgiulești-Galați – 1 239 107 treceri persoane;
PTF Costești – Stânca – 1 064 254 treceri persoane;
PTF Ungheni – Iași – 160 457 treceri persoane;
PTF Lipcani – Rădăuți Prut – 121 594 treceri persoane.

Dialogul Republica Moldova-Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize a fost lansat la 15 iunie 2010, Planul de Acțiuni fiind oferit țării noastre la 24 ianuarie 2011.

La 27 noiembrie 2013, Comisia Europeană a propus liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Aceasta a confirmat că Republica Moldova a îndeplinit toate condiționalitățile Planului de Acțiuni și a fost susținută de Consiliul UE la 20 decembrie și Parlamentul European la 27 februarie 2014. Începând cu data de 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova pot călători fără vize în UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vize #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie

Bani.md

Toate știrile

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Inegalitatea din farfurie! Săracii mănâncă mai multă pâine, cei bogați mai multă carne