Nouă ani fără vize! Câți moldoveni au călătorit în Uniunea Europeană cu pașaport biometric

Aproape 2,5 milioane de moldoveni au călătorit în țările Uniunii Europene cu pașaportul biometric, după liberalizarea regimului de vize acum nouă ani. Potrivit datelor statistice, în această perioadă, frontiera de stat a fost traversată de moldoveni de peste 13 milioane de ori.

În data de 28 aprilie 2014, urmare a unui proces îndelungat şi complex, Uniunea Europeană a rdicat regimul de viză de scurtă şedere pentru moldovenii care dețin paşapoarte biometrice.

În nouă ani, cetățenii Republicii Moldova au călătorit liber în scopuri de turism sau serviciu în țările Uniunii, iar de la an la an, numărul cetățenilor care beneficiază de regimul liberalizat de vize este într-o continuă creștere, informează Poliția de Frontieră a Republicii Moldova.

Leușeni-Albița, cel mai solicitat punct de trecere a frontierei

În cei nouă ani, pe direcția ieşire din Republica Moldova spre Uniunea Europeană, cel mai traversat punct de trecere a frontierei a fost Leușeni – Albița, poliţiştii de frontieră fixând un număr de 4 999 591 treceri/persoane, fiind urmat de Sculeni – 2 765 182 de treceri ai deţinătorilor de paşapoarte biometrice moldovenești. În celelalte puncte de trecere a frontierei s-au înregistrat:

PTF Cahul – Oancea – 1 559 490 treceri persoane;
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 1 377 430 treceri persoane;
PTF Giurgiulești-Galați – 1 239 107 treceri persoane;
PTF Costești – Stânca – 1 064 254 treceri persoane;
PTF Ungheni – Iași – 160 457 treceri persoane;
PTF Lipcani – Rădăuți Prut – 121 594 treceri persoane.

Dialogul Republica Moldova-Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize a fost lansat la 15 iunie 2010, Planul de Acțiuni fiind oferit țării noastre la 24 ianuarie 2011.

La 27 noiembrie 2013, Comisia Europeană a propus liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Aceasta a confirmat că Republica Moldova a îndeplinit toate condiționalitățile Planului de Acțiuni și a fost susținută de Consiliul UE la 20 decembrie și Parlamentul European la 27 februarie 2014. Începând cu data de 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova pot călători fără vize în UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vize #UE #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.