Închisori plutitoare? Londra cumpără vapoare și barje pentru imigranți

Ministerul britanic de Interne plănuiește să folosească zece nave mari, pentru a-i găzdui pe solicitanții de azil în mai multe porturi din țară. Planul guvernului este criticat de politicienii locali, care nu privesc cu ochi buni transformarea porturilor în centre pentru imigranți.

Oficialii guvernului de la Londra analizează „toate opțiunile” pentru a găsi spații de cazare persoanelor afectate de întârzierea procesării cererilor de azil, inclusiv foste unități militare și închisori.

Autoritățile au de analizat peste 1.500 de dosare de dosare în plus față de luna decembrie, în condițiile în care premierul Rishi Sunak a anunțat că întârzierile vor fi recuperate până la sfârșitul anului, astfel că oficialii caută acum orice spațiu viabil pentru cazarea imigranților.

Surse din guvern au declarat pentru The Guardian că ar putea fi necesară găsirea mai multor hoteluri pentru găzduirea solicitanților de azil, în ciuda opoziției din partea parlamentarilor conservatori, după ce eforturile de a găsi alte 10.000 de spații în unitățile militare, închisori dezafectate și nave mari s-au dovedit insuficiente.

O companie maritimă de top efectuează un studiu de fezabilitate privind adăpostirea imigranților pe platforme petroliere, o idee pe care miniștrii au respins-o în 2020 din cauza dificultăților enorme de logistică și de siguranță, pe care e puțin probabil ca Ministerul britanic de Interne să o adopte.

Ceea ce ar putea face, în schimb, guvernul de la Londra ar fi să cumpere cu câteva milioane de lire sterline din buget zece vase de croazieră, feriboturi și barje, pe care să le transforme în spații de cazare pentru imigranți. Surse din ministerul britanic au spus că nu s-a stabilit un număr exact de nave.

Oficialii din cadrul Home Office, Ministerul Afacerilor Interne al Marii Britanii, au confirmat planurile de găzduire a aproximativ 400 de persoane pe o barjă uriașă din Dorset.

Barja Bibby Stockholm va fi ancorată din luna iunie în portul Portland și va găzdui bărbați singuri aflați la sfârșitul perioadei de procesare a dosarelor de azil, urmând ca în această vară să primească mai multe persoane.

Autoritățile sunt pe cale să încheie și un acord pentru transformarea unui fost vas de croazieră, cu o capacitate de 1.800 de locuri, în unitate de cazare pentru imigranți. Vasul va fi acostat în Mersey.

Printre opțiunile analizate s-a numărat și o navă de croazieră din Indonezia.

Totuși, puține porturi britanice pot găzdui nave de mari proporții. În plus, surse din sectorul barjelor au spus că există un deficit de astfel de ambarcațiuni.

Autoritatea portuară din zona Birkenhead va susține planurile dacă acestea vor fi aprobate de consiliul local. Politicienii locali au criticat, însă, soluția cazării pe nave, numindu-le „închisori plutitoare”.

Căutarea asiduă de nave pentru cazarea solicitanților de azi a devenit o prioritate pentru Home Office, în încercarea de a debloca întârzierile procesării cererilor de azil, în timp ce sute de imigranți trec în fiecare săptămână Canalul Mânecii.

Guvernul încearcă să găsească până la sfârșitul anului încă 10.000 de locuri în alte unități decât hotelurile. Până acum, datele arată că doar 5.400 de locuri vor fi disponibile, cele mai multe, 3.700, urmând a fi amenajate în fostele unități militare din Wethersfield și Scampton. Încă 1.200 de imigranți vor fi ținuți la Northeye, o fostă închisoare din East Sussex.

Ministerul britanic de Interne se află sub presiunea tot mai mare a parlamentarilor conservatori pentru a găsi o soluție alternativă la cazarea migranților în hoteluri. În prezent, 400 de astfel de unități de cazare găzduiesc aproximativ 51.000 de oameni, cu un cost zilnic de 6,2 milioane de lire sterline (7,05 milioane de euro).

Oficialii din guvern au avertizat anul trecut că planurile pentru cazarea pe vase mari ar putea fi mai scumpe decât cazarea în hoteluri, documentele Home Office estimând costul la 7 milioane de lire (7.96 milioane de euro) pe zi.

Potrivit unor date publicate de Guvern săptămâna trecută, numărul solicitărilor de azil rămase de analizat a crescut de la 136.230 în decembrie la 138.052 în martie, deși în aprilie a scăzut cu 730.

Guvernul a promis că întârzierile vor fi eliminate până la finele lunii decembrie, însă ritmul actual de lucru arată că obiectivul nu va fi atins până în martie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inchisori #migranti #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.