Băutorii de cafea plătesc mai mult pentru că fermierii din Vietnam preferă să cultive durian

Producţia de cafea robusta a Vietnamului a scăzut în acest an, până la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, din cauză că fermierii s-au concentrat mai mult pe cultivarea de durian şi suprafeţele de teren cultivabile au fost afectate de un boom imobiliar, transmite Bloomberg.

Majoritatea exportatorilor şi traderilor intervievaţi de Bloomberg estimează că în acest an recolta de cafea robusta a Vietnamului a fost cu 7% mai mică comparativ cu cea de anul trecut, până la 1,67 milioane de tone. Estimările au fost revizuite treptat pe măsură ce recoltatul a progresat.

Piaţa mondială pentru cafea robusta, soiul utilizat în băuturile de tip instant, a crescut pe măsură ce consumatorii caută opţiuni mai ieftine pentru a face faţă inflaţiei ridicate. Preţurile au fost susţinute şi de îngrijorările cu privire la impactul condiţiile meteo nefavorabile asupra unor culturi importante de cafea. Toate acestea au majorat cotaţiile futures la cafea robusta cu 35% în acest an la bursa de la Londra, până la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

„În realitate, producţia a fost mai mică decât se preconiza”, spune Phan Hung Anh, director general la firma de export Quang Minh Coffee Trading din provincia Binh Duong din sudul Vietnamului. „Cultivatorii au investit mai puţin în plantaţiile lor de cafea pentru că erau concentraţi pe cultivarea de durian şi alte fructe profitabile”, a adăugat Phan Hung Anh.

Le Duc Huy, director general la Simexco Daklak, un alt exportator vietnamez de cafea, spune că recolta mică din acest se explică prin faptul că este un an slab în ciclul de producţie al arborilor de cafea, prin majorarea costurilor cu îngrăşămintelor precum şi prin boom-ul imobiliar de anul trecut, care i-a făcut pe unii fermieri să renunţe la agricultură.

Recolta mai mică şi cererea mare au dus la creşterea preţurilor locale la cafea până la 53.000 de dong (2,26 dolari) per kilogram luna trecută, cel mai ridicat nivel de după 2014. În plus, fermierii vietnamezi au vândut peste 85% din recolta de boabe de cafea iar exporturile se derulează într-un ritm rapid.

Potrivit datelor vamale consultate de Bloomberg, Vietnamul a livrat 1,16 milioane de tone de cafea în primele şapte luni ale sezonului curent, cel mai ridicat nivel din istorie. Însă ritmul exporturilor ar putea să se reducă pentru restul sezonului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vietnam #prodcutie #cafea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.