Luptă aprigă între Rusia și un aliat al SUA: O mare putere mondială și-a schimbat afacerile peste noapte

După începerea războiului din Ucraina provocat de Vladimir Putin, Statele Unite și țările europene au impus sancțiuni Rusiei, în plus scăpând și de dependența de combustibilii Moscovei.

Acum, există o luptă aprigă în lume pentru acapararea piețelor de petrol între Rusia și Arabia Saudită, un aliat al SUA. Pentru prima dată, India, o putere mondială a importat mai mult petrol rusesc decât din Arabia Saudită și Irak, la un loc.

În luna aprilie 2023, India a cumpărat aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi de țiței din Rusia, față de 1,4 milioane de barili pe zi din Arabia Saudită și Irak, potrivit Quartz.

De când războiul din Ucraina a început în februarie 2022, livrările de țiței ale Indiei din Rusia au crescut constant, datorită reducerilor mari de preț oferite de Rusia.

În aprilie 2023, India a importat aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi (bpz) de țiței rusesc, potrivit companiei de informații energetice Vortexa. În acest timp, importurile de petrol din Arabia Saudită au fost de 671.000 bpz, în timp ce cele din Irak au fost de 812.000.

Aprovizionarea cu țiței ieftin este de cea mai mare importanță pentru India, mai ales din cauza perturbărilor cauzate în lanțul global de aprovizionare de războiul din Ucraina de anul trecut. Țara importă 80% din necesarul de petrol. Prin urmare, importurile ieftine din Rusia au ajutat-o să lupte împotriva inflației energetice.

În anul fiscal 2023, Rusia a devenit al cincilea cel mai mare partener comercial al Indiei, cu importuri de 41,5 miliarde de dolari. În 2020-2021, cifra a fost de 5,4 miliarde de dolari, arată datele Ministerului Comerțului din India.

În luna mai, exporturile totale de țiței ale Rusiei sunt probabil să rămână constante, deoarece China concurează și ea pe piața mondială, potrivit analistului Serena Huang de la Vortexa.

Prețurile petrolului Urals al rușilor au crescut peste limita de preț de 60 de dolari stabilită de țările G7 în urma invaziei Ucrainei. Acest lucru a determinat rafinăriile private indiene, precum Reliance și Nayara Energy, să se bată cu China pentru varianta ușoară a amestecului rusesc ESPO, a raportat Reuters în martie.

Această variantă ușoară este încă mai ieftină decât cele de la furnizorii săi din Golf. De exemplu, țițeiul Murban din Emiratele Arabe Unite, care are o calitate similară cu amestecul ESPO bogat în motorină, este cu aproximativ 9 dolari pe baril mai scump.
Prin urmare, India merge pe câmpul minat al sancțiunilor, chiar dacă caută „cea mai bună afacere”, potrivit ministrului de finanțe Nirmala Sitharaman. „Pentru noi, acesta (petrolul rusesc) este o contribuție foarte critică pentru economie”, a spus oficialul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #import #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.