Luptă aprigă între Rusia și un aliat al SUA: O mare putere mondială și-a schimbat afacerile peste noapte

După începerea războiului din Ucraina provocat de Vladimir Putin, Statele Unite și țările europene au impus sancțiuni Rusiei, în plus scăpând și de dependența de combustibilii Moscovei.

Acum, există o luptă aprigă în lume pentru acapararea piețelor de petrol între Rusia și Arabia Saudită, un aliat al SUA. Pentru prima dată, India, o putere mondială a importat mai mult petrol rusesc decât din Arabia Saudită și Irak, la un loc.

În luna aprilie 2023, India a cumpărat aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi de țiței din Rusia, față de 1,4 milioane de barili pe zi din Arabia Saudită și Irak, potrivit Quartz.

De când războiul din Ucraina a început în februarie 2022, livrările de țiței ale Indiei din Rusia au crescut constant, datorită reducerilor mari de preț oferite de Rusia.

În aprilie 2023, India a importat aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi (bpz) de țiței rusesc, potrivit companiei de informații energetice Vortexa. În acest timp, importurile de petrol din Arabia Saudită au fost de 671.000 bpz, în timp ce cele din Irak au fost de 812.000.

Aprovizionarea cu țiței ieftin este de cea mai mare importanță pentru India, mai ales din cauza perturbărilor cauzate în lanțul global de aprovizionare de războiul din Ucraina de anul trecut. Țara importă 80% din necesarul de petrol. Prin urmare, importurile ieftine din Rusia au ajutat-o să lupte împotriva inflației energetice.

În anul fiscal 2023, Rusia a devenit al cincilea cel mai mare partener comercial al Indiei, cu importuri de 41,5 miliarde de dolari. În 2020-2021, cifra a fost de 5,4 miliarde de dolari, arată datele Ministerului Comerțului din India.

În luna mai, exporturile totale de țiței ale Rusiei sunt probabil să rămână constante, deoarece China concurează și ea pe piața mondială, potrivit analistului Serena Huang de la Vortexa.

Prețurile petrolului Urals al rușilor au crescut peste limita de preț de 60 de dolari stabilită de țările G7 în urma invaziei Ucrainei. Acest lucru a determinat rafinăriile private indiene, precum Reliance și Nayara Energy, să se bată cu China pentru varianta ușoară a amestecului rusesc ESPO, a raportat Reuters în martie.

Această variantă ușoară este încă mai ieftină decât cele de la furnizorii săi din Golf. De exemplu, țițeiul Murban din Emiratele Arabe Unite, care are o calitate similară cu amestecul ESPO bogat în motorină, este cu aproximativ 9 dolari pe baril mai scump.
Prin urmare, India merge pe câmpul minat al sancțiunilor, chiar dacă caută „cea mai bună afacere”, potrivit ministrului de finanțe Nirmala Sitharaman. „Pentru noi, acesta (petrolul rusesc) este o contribuție foarte critică pentru economie”, a spus oficialul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #import #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.