Statele Unite se confruntă cu un coșmar: 31 de trilioane de dolari evaporați pot declanșa criza mondială

05 Mai 2023, 07:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mai 2023, 07:15 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin din Ucraina a adăugat noi provocări ale crizei economice atât pe glob, dar și în Statele Unite, care se confruntă cu un coșmar ce pare fără de sfârșit. America trăiește periculos din cauza unui fenomen nemaiîntâlnit în altă parte: plafonul datoriei publice, care este de numai puțin 31 de trilioane de dolari.

Plafonul datoriei Statelor Unite este suma pe care Congresul a autorizat guvernul Americii să o împrumute pentru a-și îndeplini obligațiile de bază, de la asigurarea medicală până la plata salariilor militare, potrivit The Economist.

Plafonul actual al datoriei brute este de 31,4 miliarde de dolari (117% din PIB), iar America se îndreaptă spre el. La 1 mai 2023, Janet Yellen, secretarul Trezoreriei, a avertizat că guvernul urmează să-și epuizeze rezervele de numerar și să rămână fără fonduri bugetare încă de la 1 iunie.
Xi Jinping acuzat de trădare față de Putin:

Datoria publică a SUA a crescut în continuu din 1989, când se situa la doar 3 trilioane de dolari, pentru a ajunge astăzi să depășească colosala valoare de 31 de trilioane de dolari (31.000 de miliarde).

În acest moment, America s-ar confrunta fie cu un default suveran, fie cu reduceri radicale ale cheltuielilor de stat. Oricare rezultat ar fi devastator pentru piețele globale. O neplată ar submina încrederea în cel mai important sistem financiar din lume; reduceri mari de buget ar putea declanșa o recesiune profundă.

Plafonul datoriei este o creație politică lipsită de orice semnificație economică fundamentală. Nicio altă țară nu își leagă mâinile într-un mod atât de grosolan. Cu toate acestea, aceasta înseamnă că are nevoie de o soluție politică, care nu poate fi considerată de la sine înțeleasă, având în vedere blocajul actual.

Un proiect de lege propus de Kevin McCarthy, Președintele republican al Camerei Reprezentanților, ar împinge plafonul până în 2024, reducând în același timp cheltuielile de miliarde de dolari în următorul deceniu și distrugând planurile de combatere a schimbărilor climatice.

Președintele Joe Biden i-a invitat pe liderii ambelor părți la o întâlnire de la Casa Albă pe 9 mai, la care este probabil să înceapă negocierile – ceva ce domnul Biden sperase să evite, preferând un proiect de lege „curat” pentru a ridica plafonul.

În ultima jumătate de secol, deficitul federal din America a fost în medie de aproximativ 3,5% din PIB pe an. În cea mai recentă actualizare din februarie, Biroul de Buget al Congresului (CBO), un organism nepartizan, a estimat că deficitul Americii va avea o medie de 6,1% în următorul deceniu.

An de an, astfel de împrumuturi expansive ar duce la o datorie națională mult mai mare. Pe linia de tendință a CBO, datoria federală s-ar dubla aproximativ la aproape 250% din PIB până la jumătatea secolului. Cu mult înainte de această oră, ceasul datoriilor din New York, care în prezent rulează la 14 cifre, ar trebui să adauge un al 15-lea, deoarece datoria națională depășește 100 de trilioane de dolari.

America are nevoie de o dezbatere politică serioasă și un acord bipartizan pentru a-și pune bugetul pe o bază mai solidă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

06 Oct. 2025, 17:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Oct. 2025, 17:58 // Actual //  Ursu Victor

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII