Cine este spionul rus care a tras sforile de la Aeroportul Chișinău

După o epopee de aproape 10 ani de aflare în concesiunea Avia Invest SRL, pe 28 martie 2023, Aeroportul Internaţional Chişinău a revenit din nou în gestiunea statului.

Dar aceasta nu este singura schimbare din ultima perioadă în dosarul concesionării aeroportului. Din februarie 2023, unul dintre beneficiarii acestei scheme – un fost angajat al Serviciului Federal rus de Securitate – a ajuns pe lista sancţiunilor UE. Este vorba de Konstantin Basiuk (Basyuk), în vârstă de 56 de ani, absolvent al Şcolii Superioare a KGB în 1987, fost colaborator al FSB şi consilier al aşa-zisului guvernator ad interim al regiunii Herson, Vladimir Saldo, arată o investigație RISE.

Pe lângă noua sa funcţie, Basiuk a fost desemnat şi membru al Comitetului pentru Apărare și Securitate a Consiliului Federației și s-a remarcat cu vizite pe teritoriul ocupat de Rusia, declaraţii belicoase la adresa Ucrainei şi a statelor care susţin ţara vecină, dar şi cu un proiect de lege cu privire la pensiile persoanelor care au activat în armată, poliţie şi alte structuri, inclusiv în afara Rusiei.

La finele lunii februarie 2023, Basiuk a fost inclus în lista celor 87 de persoane din cel de-al zecelea pachet de sancțiuni adoptat de Uniunea Europeană în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În replică, senatorul rus s-a declarat mândru de faptul că se alătură „clubului de elită al rușilor sancționați”.

Noul senator rus este de aproape 10 ani şi unul dintre beneficiarii Avia Invest, firma din Moldova care, în 2013, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Dar dacă despre beneficiarii în acte ai asociatului majoritar al Avia Invest, Komaksavia Airport Invest LTD din Cipru – bulgarul Marin Mihov Tenev (inclus în schemă în 2016) și milionarul rus Andrey Goncharenko (apărut în documente în 2019 ), s-a scris mult, atunci Konstantin Basiuk, beneficiarul Societății pe acțiuni „Habarovsky Aeroport” (Aeroportul Habarovsk) – asociatul minoritar al Avia Invest, a fost pomenit doar în treacăt, iar numele lui practic a fost dat uitării. Însă rolul acestuia nu poate fi neglijat, inclusiv pentru că el a fost parte de la început în schema concesionării Aeroportului Chişinău şi este singura persoană care a rămas în acte până în prezent.

Basiuk deţine în prezent direct doar patru acţiuni din capitalul companiei Habarovsky Aeroport, la restul de 99,99% fiind beneficiar prin Kvarts-Invest SA, o firmă din Moscova la care este asociat unic. În extrasele oficiale nu mai apare numele său şi nici a altei persoane, iar locul unde trebuie să fie indicat numele proprietarului este gol. În rapoartele mai vechi ale Kvarts-Invest, de până la 2022, numele lui este prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FSB #Aeroport #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.