Calea europeană a combinatului de vinuri „Cricova” S.A.

12 Mai 2023, 16:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
12 Mai 2023, 16:00 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Fondată în anul 1952, vinăria Cricova este o adevărată bijuterie a Republicii Moldova, care duce faima departe peste hotarele țării. Și dacă celebrele beciuri de la Cricova sunt anual vizitate de zeci de mii de turiști europeni, vinurile produse aici se bucură de aprecierea consumatorilor din 17 state membre ale Uniunii Europene. Totuși, calea europeană a Combinatului, cum și e firesc, nu a fost una ușoară, dar grație eforturilor depuse și suportului oferit de partenerii europeni ai țării noastre, acum vinăria Cricova a devenit o punte din și spre Europa.

Cea mai atractivă piață – UE

Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, anume aici ajung peste 60% din produsele moldovenești, vinurile fiind printre cele mai apreciate și căutate produse moldovenești în magazinele din Europa. Combinatul „Cricova” s-a bucurat din totdeauna de aprecierea consumatorilor europeni, deși, cum se cunoaște, concurența pe această piață este foarte dură. România este printre primele piețe ale Uniunii Europene care a primit cu brațele deschise vinurile produse de „Cricova”. Ulterior, piața de desfacere s-a extins, an de an, astfel că, acum „Cricova” își exportă produsele în 17 state europene. Mai exact, în peste 100 de orașe ale UE pot fi găsite vinurile produse de „Cricova”. Deschiderea pieței europene a fost vitală pentru dezvoltarea Combinatului. Cu alte cuvinte, implementarea standardelor europene a generat creșterea calității vinurilor „Cricova”, care acum sunt apreciate tot mai mult de consumatorii europeni, și a dus la modernizarea întreprinderii. De altfel, vinurile spumante sunt cele care cel mai des ajung pe mesele europenilor.

„În 2022 am avut foarte bune exporturi pe piața europeană, semn că produsele noastre vinicole sunt tot mai apreciate acolo. Mai mult, pot să vă spun că vinurile spumante „Cricova”, pentru prima dată, sunt numărul I la capitolul vinuri spumante din R. Moldova livrate peste hotare! Vinurile noastre îmbuteliate sunt pe locul III după volumul exportat. Am avut creșteri semnificative ale volumelor în așa state ca Germania, Marea Britanie, Țările Scandinave, Cipru. Sunt piețe noi, dar care au acceptat și apreciat produsele „Cricova” într-un mod surprinzător”, spune directorul interimar al „Cricova”, Sorin Maslo.

Beciurile „Cricova” – atracție pentru turiștii din UE

Beciurile „Cricova” – unele cele mai lungi din lume – coridoare cu pereți de calcar, pline cu vin, au peste 120 km și, probabil, sunt primul loc unde turiștii, care ne vizitează țara, vor să ajungă. Este și firesc! Excursiile în Orașul Subteran „Cricova” sunt o experiență unică, iar degustarea vinurilor un adevărat deliciu. Acest lucru determină anual zeci de mii de turiști să ajungă aici, cei europeni fiind cei mai mulți! În anul 2022, beciurile „Cricova” au fost vizitate de peste 53 000 de cetățeni ai Uniunii Europene. Cei mai mulți au venit din România, Germania, Polonia, Austria, Italia, Cehia, Slovenia. Arhitectura inedită, nivelul înalt de deservire, comparabil cu cel din statele europene, determină turiștii să revină cu prima ocazie aici.

Prioritatea vinăriei – sustenabilitatea

Viitorul Europei depinde de o planetă sănătoasă. Țările UE sunt hotărâte să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și, în acest sens, fiecare stat, la nivel local, trebuie să îndeplinească mai multe acțiuni. Republica Moldova, în calitate de candidat, nu este o excepție. Mai mult, companiile locale responsabile deja au demarat procese în acest sens, „Cricova” fiind una dintre ele. Anul trecut, Vinăria „Cricova” a reușit să implementeze Sistemul de sustenabilitate Fair and Green, destinat evaluării afacerilor din domeniul vitivinicol conform standardelor de sustenabilitate recunoscute pe plan european. Anume acest sistem indică faptul că vinurile noastre din categoria eco sunt „sustenabile”. Auditul a fost desfășurat de o companie cu renume din Germania, care a apreciat eforturile depuse de compania din R. Moldova.

„Mai mult, a fost creat și un Parc fotovoltaic, o premieră aici la întreprindere. Apropo, inclusiv pentru că tindem să fim sustenabili, în 2023 vom pune și mai mult accent pe producerea energiei din surse regenerabile. Practic ne dorim să dublăm volumul de producere și sunt sigur că vom reuși. Un proiect în acest sens deja e în faza finalizare”, spune Sorin Maslo, director interimar Cricova S.A.

De altfel, S.A. „Cricova” a lansat și prima serie de vinuri eco „WILD”, care deja a ajuns în magazinele din Europa, dar se bucură de succes și acasă, în R. Moldova.

„Cricova”, în pas cu digitalizarea

„Calea către deceniul digital” este un program al Uniunii Europene pentru transformarea digitală până în 2030. Programul este structurat în jurul a patru domenii: competențe, afaceri, administrație și infrastructură, și are menirea de a simplifica viața oamenilor. Combinatul de vinuri „Cricova” deja a implementat mai multe procese de digitalizare, inclusiv în ceea ce ține de administrarea întreprinderii. Recent, un nou serviciu a fost digitalizat. Acum, turiștii din orice colț al lumii pot rezerva online pe site-ul www.cricova.md excursiile la „Cricova”. Simplu, comod, ca în Europa!

„Un mediu stabil, legal și sigur este ceea ce ne oferă Uniunea Europeană și spre care tindem cu toții. Combinatul de Vinuri „Cricova”, dintotdeauna a asimilat și asimilează cele mai bune practici, astfel încât să ne aducem contribuția la dezvoltarea Republicii Moldova și, totodată, la integrarea produselor noastre pe piața europeană. Ne bucurăm că vinurile „Cricova” sunt apreciate aici, dovadă sunt și sutele de medalii pe care vinurile noastre le-au cucerit la diferite evenimente. Noi vom continua să implementăm, cu suportul partenerilor europeni, programe care să ne apropie și mai mult de valorile marii familii europene. Integrarea europeană trebuie să se producă la toate nivelurile, inclusiv în vinificație, iar noi, toți, împreună putem realiza acest deziderat”, mai spune Sorin Maslo, director interimar Cricova.

23 Sept. 2026, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.