Europa în primul rând: Are nevoie de mai multe fabrici şi mai puţine dependenţe

15 Mai 2023, 04:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mai 2023, 04:59 // Actual //  bani.md

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat măsuri menite să impulsioneze procesul de inversare a declinului industrial al Franţei în cadrul eforturilor de a contura o re­acţie la masivele subvenţii anunţate de America pentru sectoarele sale verzi, subliniind în cadrul unui inter­viu cu Financial Times că această bă­tă­lie pentru reindustrializare trebuie purtată la nivelul întregii Europe.

„În ultimii ani, UE a trebuit să în­frunte două crize majore. Iar, din cau­za pandemiei şi războiului din Ucraina, ne-am recunoscut depen­den­ţele strategice şi am decis să ac­ţio­năm pentru a le reduce. Noi, euro­penii ne-am pus de acord cu privire la importanţa de a ne păstra controlul asupra propriului destin şi am pre­gătit calea către o Europă mai su­ve­rană“, a declarat acesta.

Măsurile anunţate de preşedinte sunt menite în acelaşi timp să-i re­clă­dească acestuia poziţia în plan politic la nivel intern, scrie Bloomberg. Li­derul francez încearcă să-şi reseteze preşedinţia după un conflict aprins legat de modificările aduse sistemu­lui de pensii.

Angajamentele asumate includ o utilizare extinsă a creditelor fiscale pentru investiţii, simplificarea proce­du­rilor pentru deschiderea de noi fa­brici şi creşterea finanţării pentru e­du­caţie şi pregătire profesională. Gu­vernul va modifica de asemenea bonusurile pentru maşini electrice pentru a le exclude pe cele produse cu o amprentă de carbon ridicată, o măsură ce va susţine producţia euro­peană.

Iniţiativele sunt menite să solu­ţio­neze problema slăbiciunii industri­a­le a Franţei, guvernul fiind îngrijo­rat că subvenţiile americane ar putea exacerba problemele locale.

Potrivit Politico, măsurile anun­ţa­te de Macron ar putea amplifica ten­siunile transatlantice. Macron a cri­ticat în mod activ subvenţiile anun­­ţate de administraţia america­nă, Fran­ţa sub conducerea lui Macron ju­când un rol mai pronunţat de „po­liţist rău“ în discuţiile cu Washing­tonul.
Franţa a prezentat de asemenea un plan de lansare a unui fond de investiţii de 2 miliarde de euro pentru metale vitale, notează Euractiv. Ini­ţial, statul va contribui cu 500 mili­oane de euro la fond, sectorul privat venind cu restul.

„Vrem să ancorăm noii campioni ai revoluţiei industriale, hidrogen, maşini electrice“, a declarat ministrul francez al industriei, Roland Lescure.

În acest context, cu ajutorul unor subvenţii masive şi unei activităţi intense de lobby, Franţa a luat faţa Germaniei şi Olandei atrăgând o investiţie majoră din partea ProLogium din Taiwan într-o gigafabrică de baterii pentru maşini electrice, potrivit Reuters.

Revenind la măsurile anunţate de Macron, unele vor fi prezentate în cadrul unui aşa-numit proiect de lege pentru industria verde săptămâna viitoare, în timp ce altele care afectează finanţele publice vor fi incluse în proiectul de buget pe 2024, relatează Bloomberg.

Costul schimbărilor trebuie să fie zero, orice noi cheltuieli urmând să fie finanţate prin reduceri în alte părţi.

Modificările privind subvenţiile pentru maşini cu o amprentă scăzută de carbon sunt aşteptate a fi finalizate în următoarele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.