Zeci de companii europene continuă să facă afaceri cu firme care aprovizionează armata Rusiei

Zeci de companii cu sediul în Europa au continuat să facă afaceri cu firme rusești care aprovizionează armata Moscovei cu bunuri și echipamente critice, în timp ce aceasta duce un război împotriva Ucrainei, potrivit unui raport publicat miercuri de publicația de investigații The Insider.

Publicația citată de The Moscow Times a descoperit că 25 de companii din Germania, Franța, Elveția, Ungaria, Slovacia, Italia, Estonia, Lituania, Austria și Polonia au onorat comenzi cu diverse companii cunoscute ca având legături cu forțele armate ruse.
Printre articolele vândute de companiile europene se numărau microcipuri pentru rachete, fibre optice pentru dispozitive de vedere pe timp de noapte, cizme tactice, veste antiglonț, componente pentru motoare de nave de război și multe altele.

Un exemplu evidențiat în investigația The Insider este Stan LLC, cu sediul la Moscova, un dezvoltator de mașini-unelte care face parte din conglomeratul de stat din domeniul apărării Rostec.

De la începutul războiului, Stan LLC a primit echipamente tehnice de la compania germană Vansped Logistics, în ciuda sancțiunilor impuse Rostec, potrivit bazei de date ImportGenius.

Un alt caz a implicat compania Donobuv, cu sediul în Rostov, care afirmă public pe site-ul său că furnizează Ministerului rus al Apărării cizme tactice. După cum a constatat The Insider, vara trecută, Donobuv a importat pentru produsele sale lipici și piele de încălțăminte din Germania, precum și tălpi italiene.

Raportul indică faptul că toate companiile cu sediul în Europa care au făcut obiectul studiului s-au angajat în afaceri cu contractori militari ruși de la începutul războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, nu este clar dacă aceste companii sunt implicate în prezent în astfel de tranzacții – ancheta prezintă documente care arată comenzi făcute doar anul trecut.
Constatările raportului ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea sancțiunilor occidentale și la capacitatea acestora de a restricționa fluxul de aprovizionare a armatei ruse, în timp ce războiul de aproape 15 luni din Ucraina se prelungește.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat