IMM-urile vor beneficia de suport în ecologizarea afacerilor. Ce prevede programul (DOC)

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii a organizat o sesiune online de informare cu genericul “Instrumentele de suport pentru ecologizarea ÎMM”.

În deschiderea evenimentului, directorul general ODIMM, Iulia Costin a subliniat faptul că aplicarea de către întreprinderile mici și mijlocii a modelelor de producție și consum durabil va contribui la eficientizarea utilizării resurselor, promovarea exporturilor și crearea noilor locuri de muncă.

“Companiile autohtone pot beneficia de suport pentru ecologizarea afacerilor prin intermediul ”Programului de ecologizare a ÎMM”. Totodată, ODIMM în colaborare cu UE și partenerii de dezvoltare: UNIDO, UNEP, OECD, Banca Mondială, Green for Grouth Found oferă pentru IMM un set de instrumente de suport pentru ecologizarea afacerilor în domenile implementării eco-inovațiilor, eficienței energetice și a resurselor”.

Iuliana Drăgălin, Secretar de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, a accentuat că ”Programul de ecologizare a ÎMM” este un instrument de susținere și dezvoltare a capacităților acestora pentru adoptarea practicilor de ecologizare a proceselor de producere și de prestare a serviciilor.

”Este în premieră când în Republica Moldova, un Program de stat de suport pentru întreprinderi, derulează în scopul educării spiritului de a acționa economic în interesul mediului prin utilizarea responsabilă a energiei, a resurselor de-a lungul lanțului valoric, precum și prin gestionarea materiei prime, reciclarea deșeurilor și reutilizarea acestora”, a declarat Iuliana Drăgălin, Secretar de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Ecologizarea ÎMM, a subliniat în context Secretarul de Stat al MEI, va oferi Republicii Moldova un șir de oportunități, astfel încât țara noastră să beneficieze plenar de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), precum și să atingă obiectivele de mediu ale Agendei 2030, adoptate de ONU în 2015, reiterând cu această ocazie, disponibilitatea Ministerului Economiei și Infrastructurii în susținerea tendințelor și inițiativelor benefice mediului, economiei și societății, în general.

Boris Filipov, Manager de program, Dezvoltare economică și oportunități de piață în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a reiterat importanța adaptării noilor tehnologii prietenoase mediului.

“Este necesar ca IMM-urile să se adapteze noilor realități și să pună în aplicare noi tehnologii ecologice. Ele se pot confrunta cu constrângeri, cum ar fi lipsa de conștientizare, lipsa resurselor și expertizei, care s-au înrăutățit în această perioadă de pandemie, dar există o serie de programe de suport. Prin intermediul proiectului EU4Environment, sprijinim acțiunile guvernelor din țările Parteneriatului estic pentru a dezvolta politici și cadrul de reglementare pentru ecologizarea IMM-urilor. Există, de asemenea, alte proiecte finanțate de UE care sprijină transformarea ecologică. Poate părea provocator, însă eforturile în această direcție vor fi cu siguranță compensate, făcând IMM-urile mai competitive și mai rezistente la potențialele noi șocuri”.

Reprezentantul UNIDO, Tatiana Chernyavskaya a prezentat suportul în Republica Moldova de promovare și dezvoltare a capacităților antreprenorilor și specialiștilor în aplicarea eficienței resurselor și a producerii mai pure.

Alex Leshchynskyy, din cadrul UNEP a informat mediul de afaceri despre asistența oferită în implementarea eco-inovațiilor în cadrul întreprinderilor.

Companiile autohtone au fost îndemnate să acceseze formele de suport în funcție de prioritățile și specificul afacerilor pe care le gestionează.

#Ecologizarea afacerii #odimm

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele mai faimoase logouri din lume au pornit, adesea, de la idei croite pe fugă. Este și cazul „swoosh-ului” Nike, creat în 1971 de studenta Carolyn Davidson pentru doar 35 de dolari — un preț simbolic pentru o marcă ce avea să atingă, cinci decenii mai târziu, o capitalizare de aproape 2 trilioane de dolari.

Istoria a fost rememorată de PR-experta și fondatoarea BackDoorAgency, Iana Ziablina, care a subliniat cât de neașteptate pot fi scânteile de geniu. În plină criză de identitate, profesorul de contabilitate Phil Knight — pe atunci co-fondator al Blue Ribbon Sports, distribuitor al pantofilor japonezi Onitsuka Tiger — a realizat că parteneriatul cu furnizorul din Japonia se apropie de final. Soluția: lansarea unei linii proprii de încălțăminte sport, cu producție deja contractată într-o fabrică din Mexic, dar fără nume și fără logo.

Knight i-a cerut lui Davidson, studentă la design grafic, o idee „măcar acceptabilă” de simbol care să fie aplicat rapid pe cele 300 de perechi aflate pe banda de producție. Dintre câteva schițe, singura care a trezit interes a fost o bifă fluidă — interpretată fie ca aripa zeiței grecești Nike, fie ca un semn de validare. Entuziasmul a fost modest, însă constrângerile de timp au consfințit alegerea.

Numele Nike a venit la scurt timp, propus de angajatul Jeff Johnson, inspirat de un vis în care îi apăruse zeița victoriei.

Astăzi, „swoosh-ul” întruchipează viteză, victorie, mișcare continuă și spirit de aprobarea („bifa” universală). Carolyn Davidson a colaborat încă o perioadă ca freelancer, apoi a părăsit profesia. În 1983, compania i-a mulțumit oficial: i-a oferit un inel cu logo-ul și un pachet consistent de acțiuni, gest care i-a asigurat confortul financiar.

Ziablina notează că logouri legendare au avut adesea începuturi similare: Apple a simplificat obsesiv simbolul mușcat al mărului pentru a transmite accesibilitate, iar Rolling Stones au ales faimoasa limbă scoasă într-un spirit de rebeliune. Lecția, spune experta: „Uneori inspirația lovește într-un taxi, la o prelegere sau într-un moment de revoltă — iar acea scânteie poate construi o identitate de miliarde”.