Banca Mondială: PIB-ul Moldovei va reveni la nivelul de până la coronacriză deja în 2022

Economia Moldovei a câștigat un oarecare avânt pe fondul relaxării restricțiilor COVID-19, se arată în cadrul unei publicații a Băncii Mondiale. În anul 2021, economia a început treptat să își revină, dar majoritatea indicatorilor pe termen scurt se mențin încă în zona negativă.

Banca Mondială estimează o revenire a PIB-ului la 3,8 procente în 2021, presupunând condiții mai favorabile, inclusiv datorită campaniei de vaccinare.

„Estimăm ca economia să capete avânt, fiind susținută de redresarea veniturilor disponibile, în parte datorită remiterilor, impulsului fiscal pozitiv (creșterea salariilor și transferurilor), și politicii monetare acomoditative. Este de așteptat ca cererea globală redusă, combinată cu seceta recentă să constrângă exporturile. Importurile robuste, susținute de revenirea cererii interne vor frâna din elanul creșterii economice. Se anticipează că majoritatea sectoarelor își vor reveni, agricultura fiind liderul acestei redresări, după ce a avut un an prost în 2020.”

După o contractare severă, nemaiîntâlnită după recesiunea globală din 2009, Moldova va înregistra o redresare modestă. Se anticipează o menținere a creșterii economice în 2022 la nivelul din 2021, cu o atingere lentă a potențialului în 2023.Toate sectoarele vor înregistra o redresare pe măsură ce încrederea consumatorilor și a investitorilor va crește pe fundalul unor condiții externe mai favorabile și a politicilor monetare și fiscale expansioniste. Se anticipează că deficitul de cont curent se va deteriora în 2021, pe măsură ce exportul de produse alimentare va fi mai mic. Pe viitor, contul curent se va lărgi pe măsura accelerării economiei. Se preconizează o menținere a inflației sub coridorul de țintire al BNM de 5 procente +/- 1,5 pp în 2021-22, cu o reluare a creșterii pe măsură ce redresarea se consolidează. În anul 2020, rata sărăciei, măsurată în funcție de nivelul de 5,50 USD PPC/zi, se estimează să crească cu 3,6 pp până la 14,2 procente. În baza ipotezei de revenire economică în Moldova și principalele sale țări de destinație a migranților estimăm o scădere a ratei sărăciei până la 12,3 procente în anul 2021.

#banca Mondială #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.