Banca Mondială va aproba în curând creditul de 24,8 mln euro pentru Moldova. Cum vor fi cheltuiți banii

26 Apr. 2021, 10:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Apr. 2021, 10:10 // Actual //  MD Bani

Vicepreședintele Băncii Mondiale, Anna Bjerde a informat că în zilele imediat următoare Banca Mondială va aproba finanțarea adițională pentru procurarea de vaccinuri anti-Covid-19, care a fost negociată cu Republica Moldova în luna martie curent, în valoare de 24,8 mil. euro. Concomitent, Banca Mondială este în așteptarea negocierii finanțărilor pentru proiectele agreate care urmează să primească resurse concesionale din partea Asociației Internaționale pentru Dezvoltare în cadrul anului fiscal 2021 al Băncii Mondiale.

Despre asta s-a vorbit în cadrul unei discuții online pe care a avut-o Delegația Republicii Moldova  cu Vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Anna Bjerde, în cadrul Ședintelor de Primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale.

În cadrul discuției Delegația Republicii Moldova și-a exprimat angajamentul privind continuarea implementării eficiente a proiectelor în derulare din portofoliul Băncii.

Prioritățile RM în colaborarea cu Banca Mondială

Prioritățile în colaborarea cu Banca Mondială în perioada ce urmează sunt: elaborarea noului cadru de parteneriat pentru următorii 4 ani, dar și agrearea unui set de măsuri de politici care va sta la baza deblocării finanțării deficitului bugetar al țării.

În finalul discuției, Vicepreședintele Băncii Mondiale a informat Delegația Republicii Moldova despre faptul că mandatul managerului de țară pentru Republica Moldova, Dna Anna Akhalkatsi se încheie în vara anului curent, astfel fiind prezentat noul manager de țară – Dna Inguna Dobraja.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.