UE a blocat peste 200 de miliarde de euro din activele Rusiei şi intenţionează să folosească banii pentru Ucraina

Uniunea Europeană a imobilizat peste 200 de miliarde de euro din activele băncii centrale ruse de la începtul invaziei, subliniind importanţa discuţiilor cu privire la modul în care aceşti bani ar trebui cheltuiţi pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei, titrează Bloomberg.

Tările UE au raportat noile cifre privind activele blocate în urma celui de-al 10-lea pachet de sancţiuni, care a forţat băncile să divulge informaţii despre mărimea deţinerilor lor.

„UE se angajează să se asigure că Rusia plăteşte pentru daunele cauzate în Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand. De aceea, UE „explorează modalităţi de utilizare a activelor ruseşti îngheţate şi imobilizate în acest scop”.
UE a îngheţat, de asemenea, 24,1 miliarde de euro în active private ruseşti ale persoanelor şi entităţilor sancţionate de la invadarea Ucrainei în urmă cu mai bine de 1 an. Au fost sancţionate aproape 1.500 de persoane şi au fost impuse restricţii dure asupra exportului de bunuri şi tehnologii provenite din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.