Oligarhii lui Putin din Moldova rămân fără averi. Decizia intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al UE

Săptămâna viitoare va fi aprobată decizia Uniunii Europene privind sancționarea oligarhilor moldoveni și ruși prin blocarea bunurilor lor de pe teritoriul UE. Declarația aparține europarlamentarului român, Vlad Gheorghe. Potrivit oficialului european, decizia va produce efecte imediat după publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, iar cei vizați sunt Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc și afaceristul rus, Igor Ceaika.

Potrivit europarlamentarului român, decizia privind aplicarea sancțiunilor pentru cei cinci politicieni și oameni de afaceri din Republica Moldova și Rusia a fost aprobată, deocamdată, la nivelul ambasadorilor statelor membre, care pregătesc decizia oficială a Uniunii Europene ce va fi luată miercuri.

„Decizia este una extrem de importantă și pentru Republica Moldova, și pentru Uniunea Europeană. Suntem parteneri în acest demers, pentru că oligarhii lui Putin nu fac rău doar cetățenilor moldoveni, ci tuturor europenilor. Sancționarea înseamnă urmărirea tuturor bunurilor, fie că sunt bani sau bunuri de orice altă natură, pe care le vom bloca pentru ca ei să nu mai poată să le folosească împotriva cetățenilor moldoveni și europeni. A avut loc oficializarea acestor sancțiuni, iar decizia formală va fi emisă miercuri, exact înaintea Summit-ului care va avea loc în Republica Moldova la 1 iunie, ulterior va avea loc și publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene. De atunci sancțiunile vor începe să producă efecte”, a spus europarlamentarul Vlad Gheorghe în cadrul unui interviu la Radio Moldova.

Potrivit oficialului european, bunurile persoanelor sancționate, care se află pe numele unor persoane terțe vor fi de asemenea blocate, fiind interzisă vinderea lor.

„Sunt cinci persoane, dar menționez că este doar începutul. E vorba de Șor, Plahotniuc, Tauber, Cavcaliuc și Ceaika. Dar odată ce am pornit acest mecanism care se aplică pentru prima dată pentru cei din Republica Moldova, lista poate fi extinsă. Primul pas este să se blocheze tot ce e pe numele respectivelor persoane, iar al doilea pas este blocarea bunurilor care nu sunt direct ale lor, dar care sunt ale unor persoane de care cei sancționați se folosesc pentru a-și ascunde proveniența bunurilor. Deci, există și acest al doilea pas, dacă se dovedește că există niște interpuși care dețin bunuri sau fonduri pe care le folosesc în interesul persoanelor sancționate, atunci și acele bunuri intră sub sancțiuni. Niciun bun nu mai poate fi înstrăinat”, a mai spus europarlamentarul român.

Potrivit europarlamentarului Vlad Gheorghe, valoarea bunurilor din Uniunea Europeană a celor cinci persoane supuse sancțiunilor este estimată la câteva sute de milioane de euro. Anterior, autoritățile Republicii Moldova au cerut Uniunii Europene sancționarea oligarhilor moldoveni certați cu legea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #sanctiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.