Kim Jong-un a trimis mai mulți hackeri la furt de criptomonede pentru a-și finanța programul de înarmare

28 Mai 2023, 07:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Mai 2023, 07:06 // Actual //  bani.md

Coreea de Nord își intensifică eforturile de a trimite lucrători IT în străinătate, deoarece țara se bazează tot mai mult pe atacuri cibernetice și alte infracțiuni online pentru a-și finanța programele de înarmare, au afirmat oficialii din SUA și Coreea de Sud, relatează Bloomberg.

„Aceasta este o industrie în creștere, deoarece vedem că Phenianul poate deschide granițele, poate trimite lucrători suplimentari în toate părțile ale lumii pentru profit. Credem că situația se deteriorează în mod activ”, a declarat Jung Park, reprezentantul special adjunct al SUA pentru Coreea de Nord.

Săptămâna aceasta, Departamentul Trezoreriei al SUA a impus sancțiuni asupra a patru organizații legate de serviciile militare și de informații ale Coreei de Nord, precum și unui cetățean nord-coreean care locuiește în orașul rus Vladivostok și a primit plăți în criptomonede de la lucrătorii din domeniul tehnologiei nord-coreeni.

Phenianul, forțat să schimbe tactica

Phenianul, forțat să schimbe tactica ca răspuns la programele de sancțiuni care vizează eforturile sale de dezvoltare a armelor nucleare, se bazează din ce în ce mai mult pe mii de programatori nord-coreeni trimiși în străinătate, mai ales în China și Rusia, înainte ca regimul să-și închidă granițele în timpul pandemiei de COVID -19, potrivit informațiilor SUA și Coreea de Sud.

Acești lucrători pot câștiga până la 300.000 de dolari pe an lucrând în străinătate – adesea de la distanță prin platforme independente cu identități false sau furate – și pot facilita atacurile cibernetice și furtul de criptomonede, care au ajutat Coreea de Nord să câștige aproximativ 1,7 miliarde de dolari în 2022.

Eforturile SUA de a impune sancțiuni Coreei de Nord nu au oprit programul de arme al liderului nord-coreean Kim Jong-un. Anul trecut, țara a lansat peste 70 de rachete balistice.

Unul dintre principalele motive pentru care Coreea de Nord poate continua să dezvolte arme este că China și Rusia încă protejează RPDC în Consiliul de Securitate al ONU și, de asemenea, găzduiesc un număr mare de lucrători IT străini care caută venituri mai mari, a spus Park, adăugând că Beijingul ar trebui să-și folosească pârghia pentru a face presiuni asupra Phenianului.

„Va fi extrem de dificil să influențezi comportamentul Coreei de Nord dacă Rusia și China continuă să o protejeze de condamnarea internațională a activităților sale de dezvoltare a rachetelor balistice și a armelor nucleare”, a spus Park.

În timp ce Coreea de Nord a trimis și muncitori să lucreze în sectoare precum construcțiile. Guvernul lui Kim Jong-un consideră furtul de criptomonede și veniturile din IT ca o „nouă frontieră”, potrivit Lee Jung-il, directorul general al programului nuclear al Coreei de Nord, din Ministerul de Externe al Coreei de Sud.

„De când și-au închis granița și au pierdut alte surse de venit, se concentrează din ce în ce mai mult pe a face bani în spațiul cibernetic și, pe măsură ce piața criptomonedelor crește, găsesc tot mai multe vulnerabilități în acest sector”, a explicat Lee.

Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la activitățile cibernetice rău intenționate ale Coreei de Nord care vizează sprijinirea programelor sale de arme.

Criptomonedele furate de hackerii nord-coreeni a fost o sursă cheie de finanțare pentru programele de arme sancționate ale Coreei de Nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.