Kim Jong-un a trimis mai mulți hackeri la furt de criptomonede pentru a-și finanța programul de înarmare

Coreea de Nord își intensifică eforturile de a trimite lucrători IT în străinătate, deoarece țara se bazează tot mai mult pe atacuri cibernetice și alte infracțiuni online pentru a-și finanța programele de înarmare, au afirmat oficialii din SUA și Coreea de Sud, relatează Bloomberg.

„Aceasta este o industrie în creștere, deoarece vedem că Phenianul poate deschide granițele, poate trimite lucrători suplimentari în toate părțile ale lumii pentru profit. Credem că situația se deteriorează în mod activ”, a declarat Jung Park, reprezentantul special adjunct al SUA pentru Coreea de Nord.

Săptămâna aceasta, Departamentul Trezoreriei al SUA a impus sancțiuni asupra a patru organizații legate de serviciile militare și de informații ale Coreei de Nord, precum și unui cetățean nord-coreean care locuiește în orașul rus Vladivostok și a primit plăți în criptomonede de la lucrătorii din domeniul tehnologiei nord-coreeni.

Phenianul, forțat să schimbe tactica

Phenianul, forțat să schimbe tactica ca răspuns la programele de sancțiuni care vizează eforturile sale de dezvoltare a armelor nucleare, se bazează din ce în ce mai mult pe mii de programatori nord-coreeni trimiși în străinătate, mai ales în China și Rusia, înainte ca regimul să-și închidă granițele în timpul pandemiei de COVID -19, potrivit informațiilor SUA și Coreea de Sud.

Acești lucrători pot câștiga până la 300.000 de dolari pe an lucrând în străinătate – adesea de la distanță prin platforme independente cu identități false sau furate – și pot facilita atacurile cibernetice și furtul de criptomonede, care au ajutat Coreea de Nord să câștige aproximativ 1,7 miliarde de dolari în 2022.

Eforturile SUA de a impune sancțiuni Coreei de Nord nu au oprit programul de arme al liderului nord-coreean Kim Jong-un. Anul trecut, țara a lansat peste 70 de rachete balistice.

Unul dintre principalele motive pentru care Coreea de Nord poate continua să dezvolte arme este că China și Rusia încă protejează RPDC în Consiliul de Securitate al ONU și, de asemenea, găzduiesc un număr mare de lucrători IT străini care caută venituri mai mari, a spus Park, adăugând că Beijingul ar trebui să-și folosească pârghia pentru a face presiuni asupra Phenianului.

„Va fi extrem de dificil să influențezi comportamentul Coreei de Nord dacă Rusia și China continuă să o protejeze de condamnarea internațională a activităților sale de dezvoltare a rachetelor balistice și a armelor nucleare”, a spus Park.

În timp ce Coreea de Nord a trimis și muncitori să lucreze în sectoare precum construcțiile. Guvernul lui Kim Jong-un consideră furtul de criptomonede și veniturile din IT ca o „nouă frontieră”, potrivit Lee Jung-il, directorul general al programului nuclear al Coreei de Nord, din Ministerul de Externe al Coreei de Sud.

„De când și-au închis granița și au pierdut alte surse de venit, se concentrează din ce în ce mai mult pe a face bani în spațiul cibernetic și, pe măsură ce piața criptomonedelor crește, găsesc tot mai multe vulnerabilități în acest sector”, a explicat Lee.

Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la activitățile cibernetice rău intenționate ale Coreei de Nord care vizează sprijinirea programelor sale de arme.

Criptomonedele furate de hackerii nord-coreeni a fost o sursă cheie de finanțare pentru programele de arme sancționate ale Coreei de Nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #Kim #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.

#companii listate #piața de capital #CNPF