Cele mai bine plătite meserii în Germania. Cât poate câștiga un moldovean în această țară

Germania este una dintre cele mai căutate țări de moldoveni care aleg să muncească în străinătate datorită siguranței economice pe care o oferă.

Salariul mediu în Germania este de 44.074 de euro pe an. Salariile absolvenților de facultate (58.602 euro) sunt semnificativ mai mari decât pentru cei fără studii universitare sau universitare (41.509 euro), iar angajații cu responsabilitate personală (50.118 euro) au câștigat mai mult decât cei fără (41.143 euro).

Ce salarii oferă Germania

În medie, cele mai bine plătite locuri de muncă din Germania sunt în sectorul bancar. Salariul anual brut mediu aici este în jur de 57.631 de euro, scrie Ziarul Românesc.

Industria aerospațială ocupă locul doi cu un salariu mediu de 56.153 de euro brut pe an.

Dar, cele mai bine plătite meserii sunt în domeniul medical, cu un salariu mediu de 93.793 euro.

Sectoare precum industria ospitalității (34.195 euro brut anual), agricultura și silvicultură împreună cu pescuitul și horticultura (36.141 euro brut anual) se află la coada clasamentului.

La fel, prost plătite sunt și meseriile de ajutor de bucătar, chelneriță, recepționer, casier.

Domeniul securității IT oferă locuiri de muncă bine plătite deoarece permanent se caută dezvoltatori de software și aplicații de securitate. De fapt, este unul dintre principalele joburi căutate în 2023.

Și în domeniul educației salariile sunt destul de bune, însă o condiție clară este cunoașterea limbii germane, dar și a celei engleze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #salarii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.