Raiderul Platon a scăpat de lista neagră a UE cu sancțiunile. Cum explică Maia Sandu acest lucru

Fugarul Veaceslav Platon, acuzat de implicarea în celebru Laundromat (22 de miliarde de dolari) și care anunța la sfârșitul săptămânii trecute că se lansează în politica din Republica Moldova, nu se regăsește în lista UE a persoanelor asupra cărora au fost aplicate.

Președintele Republicii Moldova susține că această întrebare trebuie adresată UE. „Această listă este una deschisă. În momentul în care apar probe suplimentare despre acțiunile curente ale unor persoane care particip la acțiunile de destabilizare care vor să atragă Moldova în război aceste persoane riscă să ajungă în această listă. Este un proces curent. în momentul în care se adună probe, acestea sunt transmise autorităților europene și sunt examinate după care se iau decizii”, a punctat Maia Sandu.

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marțea trecută primul pachet de cinci persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova. Printre acestea se regăsesc Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

Regimul de sancțiuni reglementează următoarele tipuri de măsuri:

înghețarea de fonduri și resurse economice și
interdicții de călătorie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Platon #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.