Rusia plănuiește un dezastru „mai mare decât la Cernobîl”. A minat o uzină chimică

Inginerii armatei ruse au amplasat explozibili într-o fabrică chimică industrială din Crimeea, lângă ceea ce este descris drept un rezervor de lac cu acid toxic, au informat publicațiile ucrainene.

Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare din regiunea Herson, numit de Ucraina, a avertizat recent că detonarea explozivilor va avea ca rezultat un dezastru mai grav decât accidentul din 1986 al Uniunii Sovietice la centrala nucleară de la Cernobîl, scrie The Kyiv Post.

Analistul militar ucrainean Roman Svitan a vorbit despre această construcție, uzina Titan din Crimeea, în timpul unei apariții la postul de știri Apostrophe TV, potrivit Kyiv Post. El a spus că rușii ar putea declanșa explozivii de la uzina — în orașul Armiansk ocupat de ruși — dacă se tem că forțele ucrainene sunt pregătite să atace.

Svitan a declarat că rușii ar putea detona explozibilii de la uzină – aflată în orașul Armiansk, ocupat de Rusia – dacă se vor teme că forțele ucrainene vor ataca.

“Uzina este deja complet minată, inclusiv containerele cu acid, clor și reactivi”, a declarat Svitan, potrivit unei traduceri realizate de Kyiv Post.

“Recent au început să monteze explozibili acolo, deoarece au văzut că Forțele Armate ale Ucrainei [AFU] ar putea traversa [râul] Nipru și ataca Armiansk….Să arunce în aer Titanul Crimeii, ar fi o oportunitate militară pentru ruși, deoarece emisiile chimice pot încetini mișcarea AFU”.

Într-un videoclip postat pe 2 iunie pe Telegram, Prokudin a avertizat că explozibilii care ar putea exploda la uzina Titan din Crimeea vor “elibera mii de tone de substanțe toxice în atmosferă” și vor provoca un incident “mai rău decât Cernobîl”.

“Locuitorii din Republica Crimeea și cel puțin alte șapte regiuni ucrainene vor fi afectați, precum și Turcia [de peste Marea Neagră] și însăși țara agresoare”, a spus el, potrivit unei traduceri realizate de site-ul The New Voice of Ukraine.

Rusia a fost acuzată că a vizat infrastructura ucraineană pe parcursul celor peste 15 luni de război pe care președintele rus Vladimir Putin le-a lansat la 24 februarie 2022.

Săptămâna aceasta, Ucraina a dat vina pe Moscova pentru distrugerea unui baraj din epoca sovietică din Nova Kakhovka, un oraș din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, care a provocat inundații masive și a necesitat evacuarea a mii de civili. Oficialii de la Kremlin au declarat că Ucraina a sabotat barajul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.