Insulele Maldive ar putea dispărea: „Nu vom supraviețui creșterii nivelului apelor”

Insulele Maldive ar putea dispărea până la sfârșitul secolului dacă lumea nu acționează rapid și coeziv pentru a combate schimbările climatice, a declarat ministrul mediului, schimbărilor climatice și tehnologiei din țară.

Vorbind marți la CNBC, Aminath Shauna a spus că, dacă daunele aduse mediului continuă în ritmul actual, țara „nu va fi aici” până în 2100. „Nu vom supraviețui”, a spus ea.

„Schimbările climatice sunt reale și suntem cea mai vulnerabilă țară din lume”, a declarat Shauna pentru „Capital Connection”, vorbind de la Male. „Nu există un teren mai înalt pentru noi … suntem doar noi, sunt doar insulele noastre și marea.”

Forumul Economic Mondial a estimat că până în 2050, 80% dintre oamenii din lume vor fi afectați de schimbările climatice. Între timp, oamenii de știință sugerează că nivelul mării ar putea crește cu până la 1,1 metri până în 2100.

„Viitorul țării noastre, viitorul poporului nostru, viitorul culturii noastre – totul depinde de acțiunea noastră de astăzi”

–
Aminath Shauna.

Dacă astfel de previziuni sunt adevărate, arhipelagul sud-asiatic renumit pentru insula sa ar putea fi printre cele mai afectate.

Astăzi, 80% din cele 1.190 de insule ale țării sunt la doar un metru deasupra nivelului mării, ceea ce le face deosebit de vulnerabile la creșterea nivelului mării. Deja, 90% din insule au raportat inundații, 97% eroziune pe țărm și 64% eroziune în serie, a spus Shauna.

„Venitul și hrana noastră și supraviețuirea noastră depind de modul în care abordăm aceste vulnerabilități astăzi. Viitorul țării noastre, viitorul poporului nostru, viitorul culturii noastre – totul depinde de acțiunea noastră de astăzi. „

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.