Insulele Maldive ar putea dispărea: „Nu vom supraviețui creșterii nivelului apelor”

21 Mai 2021, 07:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Otilia Cotruța
21 Mai 2021, 07:32 // Actual //  Otilia Cotruța

Insulele Maldive ar putea dispărea până la sfârșitul secolului dacă lumea nu acționează rapid și coeziv pentru a combate schimbările climatice, a declarat ministrul mediului, schimbărilor climatice și tehnologiei din țară.

Vorbind marți la CNBC, Aminath Shauna a spus că, dacă daunele aduse mediului continuă în ritmul actual, țara „nu va fi aici” până în 2100. „Nu vom supraviețui”, a spus ea.

„Schimbările climatice sunt reale și suntem cea mai vulnerabilă țară din lume”, a declarat Shauna pentru „Capital Connection”, vorbind de la Male. „Nu există un teren mai înalt pentru noi … suntem doar noi, sunt doar insulele noastre și marea.”

Forumul Economic Mondial a estimat că până în 2050, 80% dintre oamenii din lume vor fi afectați de schimbările climatice. Între timp, oamenii de știință sugerează că nivelul mării ar putea crește cu până la 1,1 metri până în 2100.

„Viitorul țării noastre, viitorul poporului nostru, viitorul culturii noastre – totul depinde de acțiunea noastră de astăzi”


Aminath Shauna.

Dacă astfel de previziuni sunt adevărate, arhipelagul sud-asiatic renumit pentru insula sa ar putea fi printre cele mai afectate.

Astăzi, 80% din cele 1.190 de insule ale țării sunt la doar un metru deasupra nivelului mării, ceea ce le face deosebit de vulnerabile la creșterea nivelului mării. Deja, 90% din insule au raportat inundații, 97% eroziune pe țărm și 64% eroziune în serie, a spus Shauna.

„Venitul și hrana noastră și supraviețuirea noastră depind de modul în care abordăm aceste vulnerabilități astăzi. Viitorul țării noastre, viitorul poporului nostru, viitorul culturii noastre – totul depinde de acțiunea noastră de astăzi. “

Realitatea Live



18 Iun. 2021, 17:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
18 Iun. 2021, 17:10 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Datele prezentate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) arată că, în primele trei luni ale anului curent, numărul conexiunilor la Internet fix în bandă largă, care permit viteze de peste 100 Mbps au înregistrat o creștere de 13,3%, comparativ cu sfârșitul anului 2020, și au alcătuit circa 190 mii, pe fundalul descreșterii tuturor conexiunilor care permit viteze de transfer al datelor mai mici de 100 Mbps.

Astfel, potrivit ANRCETI, numărul total al abonaților la serviciile de Intenet fix în bandă largă a crescut, timp de trei luni, cu 1,1%, și au totalizat circa 727 mii, dintre care 539,2 mii (în creștere cu 3,7%) au constituit abonații care au ales conexiunile prin fibră optică (FTTX), 127,1 mii (în scădere cu 8%) au alcătuit abonații care au solicitat conexiuni prin xDSL, 58,4 mii (în scădere cu 1,1%) au totalizat cei ce s-au conectat prin cablu coaxial, iar 2,2 mii (în creștere cu 9,2%) au fost cei care s-au conectat prin intermediul altor tehnologii.

La finalul lunii martie 2021, ponderile cele mai importante în numărul total de abonați erau deținute de abonații conectați la rețeaua globală în baza tehnologiilor FTTx  – 74,2%, respectiv prin xDSL – 17,5%, urmați de abonații conectați prin cablul coaxial  – 8% și  prin alte tehnologii – 0,3%. Rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet fix în banda largă, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a crescut cu 0,3 puncte procentuale și a ajuns la 27,5%.

De asemenea, potrivit datelor prezentate ANRCETI de către furnizorii serviciilor de acces la Internet fix în bandă largă, au crescut și veniturile obținute în primul trimestru al anului 2021 din vânzarea acestor servicii, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 6,7% și au însumat peste 364 mil. lei. Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) la serviciile respective a scăzut, față de perioada similară a anului trecut, cu 0,5% şi a alcătuit 167,9 lei.

Cotele de piață ale celor mai mari furnizori de servicii de acces la Internet fix în bandă largă, în funcție de venituri, au fost următoarele: Moldtelecom – 60,5%, Starnet Soluții – 20,4% și Orange Moldova  – 8,5%. Cota cumulativă de piață a celorlalți furnizori a fost de 10,6%.