Omenirea pompează atât de multă apă subterană încât afectează rotația Pământului. Planeta deviază spre est

17 Iun. 2023, 08:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iun. 2023, 08:44 // Actual //  bani.md

Omenirea a pompat atât de multă apă subterană încât doar între 1993 și 2010 Pământul s-a deplasat cu 80 de centimetri spre est. Schimbarea poziției planetei noastre se datorează faptului că oamenii pompează apă într-o regiune și o mută în alta, potrivit Phys.org.

Pe baza modelelor climatice, oamenii de știință estimează că, între 1993 și 2010, oamenii au pompat 2.150 de gigatone de apă subterană. Aceasta este echivalentă cu o creștere a nivelului mării de șase milimetri. În același timp, este dificil de confirmat această evaluare.

Una dintre abordări este legată de polul de rotație al Pământului – punctul în jurul căruia planeta se rotește. Se mișcă în timpul unui proces numit mișcare polară, când poziția polului de rotație al Pământului se schimbă în raport cu scoarța terestră. Distribuția apei pe planetă afectează distribuția masei. Pământul începe să se rotească puțin diferit pe măsură ce apa trece prin el.

„Polul de rotație al Pământului se schimbă foarte mult. „Studiul nostru arată că, printre cauzele legate de climă, redistribuirea apelor subterane are de fapt cel mai mare impact asupra deplasării către pol”, a declarat autorul principal al studiului, Ki-Weon Seo, de la Universitatea Națională din Seul.

Capacitatea apei de a influența rotația Pământului a fost descoperită în 2016, dar de atunci influența apei subterane asupra acestui proces nu a fost studiată. În noul studiu, oamenii de știință au modelat schimbările în deplasarea Pământului către pol și în mișcarea apei – mai întâi uitându-se doar la straturile de gheață și ghețarii, apoi adăugând diferite scenarii de redistribuire a apelor subterane.

Astfel, modelul a început să se potrivească cu deriva polară observată abia după ce cercetătorii au adăugat 2.150 de gigatone de apă subterană. Fără ele, modelul a deviat cu 78,5 cm sau 4,3 centimetri pe an.

Locația apelor subterane este, de asemenea, importantă în modul în care afectează deriva polară. În perioada de studiu, cea mai mare cantitate de apă a fost redistribuită în vestul Americii de Nord și nord-vestul Indiei, în ambele cazuri la latitudini medii.

Oamenii de știință cred că încetinirea ratei de epuizare a apelor subterane în aceste regiuni ar putea afecta teoretic rata de derivă. Dar acest lucru este posibil doar dacă această abordare este menținută timp de zeci de ani.
Viteza de rotație a Pământului este în continuă creștere. În iunie anul trecut, planeta noastră a stabilit un nou record pentru viteza de rotație în jurul axei sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.