Nvidia se alătură clubului companiilor de trilioane de dolari

De când Nvidia a dezvăluit cât de mult (și cât de curând) se așteaptă să obțină profit din hiperbolizarea AI, producătorul de cipuri a fost pe valul euforiei investitorilor.

Având un câștig de peste 300 de miliarde de dolari în capitalizarea de piață (date disponibile la 24 mai), Nvidia s-a alăturat oficial săptămâna trecută clubului exclusivist al companiilor cu valoare de piață de un trilion de dolari, când prețulper acțiune s-a închis la 410,22 dolari, ridicând capitalizarea de piață la 1.013 miliarde de dolari. Aceasta reprezintă o creștere de aproape 200% față de valoarea înregistrată la începutul anului, de 350 de miliarde de dolari, când sentimentul în jurul Nvidia era departe de a fi euforic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

O mare parte din creșterea valorii companiei este determinată de perspectivele AI, care încă nu s-au materializat. Faptul că prețul acțiunilor include deja valoarea estimată a rezultatului implementării AI înseamnă limitarea potențialului pentru creștere ulterioară a valorii companiei.

Potrivit Statista, există un risc semnificativ de scădere, pentru că unii analiști consideră că Nvidia este supraevaluată, iar argumentul pentru aceasta este că investitorii s-au lăsat purtați de hiperbolizarea AI.

Nvidia nu este singurul membru al clubului de trilioane de dolari care atinge cote maxime ale valorii de piață în aceste zile. Apple și Microsoft – acesta din urmă beneficiar și el al boom-ului AI, au atins noi maxime istorice joi. Ambele companii se apropie de o evaluare de 3 trilioane de dolari, lucru care ar fi fost de neconceput acum câțiva ani.

#nvidia #milioane #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.