România condamnă ferm declarațiile războinicului din Herson care amenință cu explozia podului de la Giurgiulești

România condamnă ferm declarațiile așa-zisului “reprezentant” al Rusiei în Herson, regiune din Ucraina ocupată ilegal de Rusia, se arată în declarația premierului român Marcel Ciolacu.

Potrivit lui, astfel de declarații la adresa Republicii Moldova care vizează și o parte a teritoriului României, Aliat al NATO sunt inacceptabile. Totodată, lovirea infrastructurii civile e crimă de război.

Guvernatorul Hersonului, Vladimir Saldo, a amenințat că armata rusa va lovi podul de la Giurgiulești ca răspuns la atacul de azi al ucrainenilor asupra unui pod care leagă regiunea ucraineana Herson de Crimeea. „Coordonatele podurilor din regiunea Odesa, din Giurgiulești în Moldova, care a fost în componenta Ucrainei, dar a fost transmisă pe Dunăre de regimul Iușcenko, toate aceste coordonate sunt cunoscute și în curînd va fi un răspuns destul de serios”, a spus Saldo.

Potrivit oficialilor numiți de Rusia din regiunea Herson și peninsula Crimeea în această dimineață ucrainenii au lovit cu rachete podul Chongar care leagă părtile controlate de Rusia din regiunea Herson de peninsula Crimeea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#romani #pod #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.