Tren cu 100 km/h în Moldova. Unde se vor atinge aceste viteze

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi că va împrumuta 23 de milioane de euro Căilor Ferate din Moldova pentru a sprijini reabilitarea a două tronsoane cheie de linii de cale ferată de pe Coridorul Feroviar Nord-Sud al țării. Acest coridor face parte din inițiativa Coridorului solidarității lansată de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăți transportul către și dinspre Ucraina.

Proiectul va stimula dezvoltarea economică a Moldovei și, în același timp, va facilita transportul de mărfuri mai rapid și mai eficient din Ucraina către Uniunea Europeană prin Republica Moldova candidată la UE. „Rutele de transport către și dinspre Ucraina, care este un mare producător de alimente, au fost compromise de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut, dând o importanță strategică îmbunătățirii altor rute pentru a menține securitatea alimentară globală”, se arată într-un comunicat de presă al BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Proiectul a atras, de asemenea, un grant de investiții de până la 20 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin instrumentul său privind nevoile de politică externă.

Reabilitarea infrastructurii feroviare va începe mai întâi pe tronsonul de cale ferată Vâlcinet-Bălți-Ungheni, iar apoi, într-o a doua fază de lucrări, va continua pe tronsonul Chișinău-Cainari al coridorului. Este vorba de un segment de 400 de km și va fi gata până la sfârșitul anului 2024.

Urmare a reabilitărilor segmentului de cale ferată viteaz trenurilor va crește până la 100 km la oră. În prezent, pe unele segmente, din cauza infrastructurii aflată în stare avansată de degradare, viteza trenurilor nu depășește 30 km la oră.

În prezent este modernizată segmentul de cale ferată Tighina – Basarabeasca cu o lungime de 200 km. Costul total al lucrărilor este de 113 milioane de euro.

#cale ferata #reabilitare #viteza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.