Tren cu 100 km/h în Moldova. Unde se vor atinge aceste viteze

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi că va împrumuta 23 de milioane de euro Căilor Ferate din Moldova pentru a sprijini reabilitarea a două tronsoane cheie de linii de cale ferată de pe Coridorul Feroviar Nord-Sud al țării. Acest coridor face parte din inițiativa Coridorului solidarității lansată de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăți transportul către și dinspre Ucraina.

Proiectul va stimula dezvoltarea economică a Moldovei și, în același timp, va facilita transportul de mărfuri mai rapid și mai eficient din Ucraina către Uniunea Europeană prin Republica Moldova candidată la UE. „Rutele de transport către și dinspre Ucraina, care este un mare producător de alimente, au fost compromise de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut, dând o importanță strategică îmbunătățirii altor rute pentru a menține securitatea alimentară globală”, se arată într-un comunicat de presă al BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Proiectul a atras, de asemenea, un grant de investiții de până la 20 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin instrumentul său privind nevoile de politică externă.

Reabilitarea infrastructurii feroviare va începe mai întâi pe tronsonul de cale ferată Vâlcinet-Bălți-Ungheni, iar apoi, într-o a doua fază de lucrări, va continua pe tronsonul Chișinău-Cainari al coridorului. Este vorba de un segment de 400 de km și va fi gata până la sfârșitul anului 2024.

Urmare a reabilitărilor segmentului de cale ferată viteaz trenurilor va crește până la 100 km la oră. În prezent, pe unele segmente, din cauza infrastructurii aflată în stare avansată de degradare, viteza trenurilor nu depășește 30 km la oră.

În prezent este modernizată segmentul de cale ferată Tighina – Basarabeasca cu o lungime de 200 km. Costul total al lucrărilor este de 113 milioane de euro.

#cale ferata #reabilitare #viteza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.