Se strânge lațul în jurul Transnistriei! Fluxul de gaze din Rusia prin Ucraina s-ar putea opri anul viitor

Rusia ar putea închide una dintre ultimele conducte care transportă gaz rusesc spre Europa până la finalul anului viitor, când expiră contractul de furnizare al Ucrainei cu Gazprom, a anunţat joi publicaţia britanică Financial Times, citând un interviu cu ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko.

Şansele ca Kievul şi Moscova să fie de acord cu reînnoirea contractului de tranzit pe cinci ani, semnat prima dată în 2019, sunt reduse, chiar dacă ruta prin Ucraina este responsabilă pentru aproape 5% din importurile totale de gaze ale Europei.

Întrebat dacă Ucraina ar fi pregătită pentru renegocierea acordului cu Moscova după invazia de anul trecut, Galushchenko a răspuns: „Nu-mi pot imagina cum ar putea fi la nivel bilateral”, adăugând că Kievul se pregăteşte de reducerea livrărilor.

În aprilie, gigantul rus Gazprom a avertizat că în iarna 2023/2024 capacitatea Europei de a-şi menţine stocuri semnificative de gaze depinde de cererea din Asia, ţinând cont de livrările „extrem de scăzute” din Rusia.

În 2022, preţurile de referinţă ale gazelor în Europa au crescut, după ce Gazprom a ameninţat că reduce fluxurile spre Republica Moldova, ca rută de aprovizionare, care trece prin Ucraina.

Oficialul ucrainean a apreciat că Europa va fi relativ pregătită pentru o viitoare reducere a livrărilor, după ce în trecut s-a adaptat la scăderi similare reducând cererea de gaze şi asigurând importuri alternative, cum ar fi gazele naturale lichefiate (GNL).

Anul trecut, UE a investit semnificativ în importuri de GNL şi a adaptat reglementările pentru a majora cantitatea de gaze stocată, evitând efectele reducerii aprovizionării cu gaze ruseşti.

Reprezentanţii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#trasnistria #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.