Record al exporturilor de automobile din UE în anul 2022

Uniunea Europeană a exportat în 2022 autoturisme în valoare de 158 de miliarde de euro, un nou record istoric care este cu opt miliarde de euro peste precedentul record de 150 de miliarde de euro, stabilit în 2015, în timp ce importurile s-au situat la 62 de miliarde de euro, rezultând un surplus comercial de 96 de miliarde de euro, arată datele publicate joi de Eurostat.

România a exportat în 2022 autoturisme în valoare de 944 milioane de euro (0,6% din exporturile totale de autoturisme ale UE) şi a importat autoturisme în valoare de 500 de milioane de euro, rezultând un surplus comercial de 444 milioane de euro.

În rândul statelor membre, Germania a fost responsabilă pentru aproape trei cincimi (58,5%) din exporturile totale de autoturisme ale UE, în condiţiile în care a exportat autoturisme în valoare de 92,24 miliarde de euro. Pe locurile următoare se situează Slovacia şi Belgia, cu exporturi de autoturisme în valoare de 9,2 miliarde de euro, respectiv 8,3 miliarde de euro.

În termeni relativi, autoturismele au reprezentat 12,9% din exporturile totale ale Germaniei. Ponderi mai mari au fost înregistrate doar în Slovacia (45,6%) şi Cehia (14,9 %) acesta fiind şi celelalte două state membre în care autoturismele au avut o pondere mai mare de 10% în totalul exporturilor de bunuri.

În 2022, SUA au fost principala destinaţie de export pentru autoturismele produse în UE (23% din total), urmate de Marea Britanie (17%), China (15%), Coreea de Sud şi Elveţia (ambele cu 5%), Japonia şi Turcia (ambele cu 4%).

La capitolul importuri, cu o valoare de 19,9 miliarde de euro în 2022, Germania a avut cea mai mare pondere (32,1%) în importurile totale de autoturisme în UE, urmată de Belgia cu 24,6%. Pentru majoritatea statelor membre, importurile de autoturisme au reprezentat mai puţin de 5% din importurile lor totale de bunuri. Singurele trei ţări cu o pondere mai mare au fost Slovenia (9,1%), Belgia (6,2%) şi Cipru (5,1%).

China şi Marea Britanie (ambele cu 15%) au fost principalele ţări de origine pentru importurile UE de autoturisme, urmate de SUA (14%), Coreea de Sud (13%), Japonia (12%), Turcia (10%) şi Mexic (8%).

În ultimii 20 de ani, înre 2002 şi 2022, valoarea exporturilor de autoturisme ale UE a crescut, în medie, cu 3,8% pe an, în condiţiile în care importurile (4,4%) au crescut mai rapid decât exporturile (3,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autoturisme #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.