Inflaţia nu se dă bătută: Banca centrală a Australiei menţine ratele, semnalează că ar putea opera mai multe majorări

Banca centrală a Australiei a menţinut marţi ratele dobânzilor la un nivel stabil, afirmând că doreşte mai mult timp pentru a evalua impactul majorărilor anterioare, dar şi-a reiterat avertismentul că ar putea fi nevoie de o înăsprire suplimentară a politicii monetare pentru a reduce inflaţia.

La încheierea şedinţei de politică monetară din luna iulie, Reserve Bank of Australia (RBA) a menţinut rata dobânzii la nivelul maxim al ultimilor 11 ani, de 4,10%, după ce a majorat ratele cu 400 de puncte de bază începând cu luna mai a anului trecut, în cadrul celui mai agresiv ciclu de înăsprire din istoria sa modernă, pentru a controla inflaţia, potrivit Reuters.

Pieţele înclinaseră spre o pauză, dar economiştii au fost împărţiţi în privinţa rezultatului, 16 din 31 de persoane intervievate de Reuters aşteptându-se la o majorare, iar restul prognozând că banca va rămâne nemişcată. .

Dolarul australian a scăzut cu 0,4%, la 0,6647 dolari. Piaţa a trecut acum la o implicare de aproximativ 50-50 de şanse pentru o creştere la 4,35% în august, reducând în acelaşi timp riscul unei noi creşteri la 4,6%.

În declaraţia de politică monetară de marţi, guvernatorul RBA, Philip Lowe, a declarat că ratele mai mari ale dobânzii lucrează pentru a stabili un echilibru mai durabil între cerere şi ofertă în economie.

„Având în vedere acest lucru şi incertitudinile legate de perspectivele economice, Consiliul a decis să menţină ratele dobânzilor la un nivel stabil în această lună”.

Şeful RBA a subliniat incertitudinile legate de perspectivele privind consumul gospodăriilor şi în ceea ce priveşte economia globală.

Cu toate acestea, Lowe a repetat avertismentele anterioare potrivit cărora ar putea fi necesară o înăsprire suplimentară a politicii monetare, deoarece „inflaţia este încă prea ridicată şi va rămâne aşa pentru o perioadă de timp”.

„Decizia de astăzi de a pune pe pauză majorările de dobândă arată că RBA a realizat că economia este pe muchie de cuţit şi că trebuie să pivoteze pentru a-şi atinge obiectivul de a parcurge o „cale îngustă” prin condiţiile economice actuale”, a declarat Stephen Smith, partener Deloitte Access Economics.

RBA a făcut o primă pauză în aprilie şi apoi a surprins pieţele prin reluarea majorărilor atât în mai, cât şi în iunie, o înclinaţie de tip „hawkish” care i-a determinat pe mulţi economişti să vadă o şansă mai mare de recesiune în acest an, având în vedere creşterea economică anemică.

Datele economice din ultima lună au fost mixte. O răcire bruscă a indicatorului volatil al inflaţiei lunare a fost un argument în favoarea unei pauze, însă un raport extraordinar privind locurile de muncă şi vânzările cu amănuntul puternice indică faptul că RBA mai are de lucru.

Creşterile susţinute ale preţurilor locuinţelor, îmbunătăţirea finanţării locuinţelor şi o revenire puternică a aprobărilor pentru construcţii sugerează că este posibil ca condiţiile financiare să nu fi fost atât de stricte pe cât se dorea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca centrala #Australia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.