Cine este doamna de fier de la Erste care din biroul ei de la Viena a ţinut frâiele celei mai mari listări din Europa

Punctul zero al ofertei de listare a Hidroelectrica a fost un birou din Viena al Erste, acolo de unde de mai bine de 30 de ani Karin Heitzinger-Daxböck, 57 de ani, conduce un sindicat al pieţei de capital care iniţiază, consiliează şi structurează listări de miliarde de euro ale unor companii gigant.

Karin Heitzinger-Daxböck, 57 de ani, este personajul cheie al ofertei de listare a Hidroelectrica la BVB. În biroul ei de la Viena s-a ţinut bookul Hidroelectrica, adică ordinele venite de la marii investitori. Karin Heitzinger-Daxböck este director al sindicatului ECM – (Equity Capital Markets) din cadrul Erste Group Bank din aprilie 1993 încoace. Este profesionistă şi dură, spun oamenii din piaţă. Printre alte listări pe care le-a bifat se numără inclusiv CTP la Amsterdam.

Din aprilie 1993 încoace austriaca este director al sindicatului pieţei de capital al Erste Group, unul dintre greii brokerajului din oferta de 9,3 miliarde de lei a Hidroelectrica, fiind agent de stabilizare. În laptopul ei din biroul de la Viena s-a ţinut bookul ofertei, adică procesarea ordinelor venite de la marii investitori din cea mai mare vânzare de acţiuni din istoria României: 20% din Hidroelectrica.

Ea este personajul cheie al celei mai mari listări din Europa de după începerea războiului din Ucraina, fiind în permanentă legătură cu investitorii instituţionali, cei care au stabilit într-un final preţul ofertei de listare şi au dat astfel o capitalizare anticipată de 47 miliarde de lei pentru Hidroelectrica.

Printre ofertele la care a lucrat austriaca se numără şi listarea proprietarului de spaţii logistice CTP la Bursa de la Amsterdam.
Din această poziţie de la Erste, Karin Heitzinger-Daxböck acoperă segmentul investitorilor instituţionali, cei care decid preţul într-o ofertă de listare şi care au alocată cea mai mare parte a ofertei. Practic Fondul Proprietatea a apelat la cei mai buni dintre cei mai buni dar probabil şi costul serviciilor sunt pe măsură performanţei.
În prospectul de listare nu este dezvăluită suma pe care Fondul o plăteşte către consorţiul de listare, precum nume grele ca Citigroup, Erste, Jefferies, Morgan Stanley, Barclays, BT Capital Partners, BCR, Swiss Capital, BRD dar unele calcule ale ZF arată o sumă de 80 mil. euro.

Potrivit platformei de socializare în business LinkedIn Karin Heitzinger-Daxböck a absolvit Universitatea de Economie şi Afaceri din Viena cu un masterat în administrarea afacerilor în anul 1993. O căutare pe Google oferă puţine rezultate despre şefa de la Erste, cu un prim link spre LinkedIn, însă oamenii din piaţă spun despre ea că este o profesionistă, cu foarte mare experienţă în tranzacţii de miliarde de euro. Dar şi dură, fiind implicată în foarte multe tranzacţii de listare. “Ce este important pentru mine? S? men?in un mediu de lucru pl?cut ?i apreciat, într-o perioad? în care presiunea asupra angaja?ilor este în cre?tere“, spunea ea în urmă cu câţiva ani pentru Erste.

Este nevoie de sânge rece şi de stăpânire de caracter când semnezi tranzacţii de miliarde de euro ştiind că în spate sunt mii de acţionari, unii cu o putere financiară chiar peste PIB-ul României.

Erste Group – în mod direct sau prin BCR – este coordonator global al ofertei de listare a Hidroelectrica şi agent de stabilizare. Prin cea din urmă funcţie Erste poate efectua tranzacţii de stabilizare în vederea susţinerii preţului H2O după listarea companiei. Tranzacţiile nu sunt obligatorii şi pot fi efectuate în orice moment pentru 30 de zile de după listarea companiei.

Preţul final stabilit în oferta de listare a producătorului de energie electrică Hidroelectrica (H2O) este de 104 lei pe acţiune ceea ce înseamnă că evaluarea companiei se ridică la 47 miliarde de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor publicate cu pe site-ul BVB. Fondul Proprietatea a anunţat că a supraalocat şi că a vândut întreg pachetul de 20%, respective 89 de milioane de acţiuni.

La o capitalizare anticipată de 47 mld. lei (9,4 mld. euro) şi pe baza profitului net din ultimele 12 luni, Hidroelectrica se pregăteşte să se lanseze pe 12 iulie la Bursa de la Bucureşti la un multiplu PER (price earning ratio) de 9,55 ori şi la unul comparative cu veniturile companiei de stat de 4,55 ori.
Spre comparaţie acţiunile producătorului de energie Verbund la Viena, fratele mai mare al Hidroelectrica, se tranzacţionează la un multiplu PER de 14 ori şi o capitalizare bursieră de 26,2 mld. euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doamna #viena #listare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom