„Domnul Titanic” nu era îngrijorat de defecțiuni la Titan. La o așa presiune, mori înainte să-ți dai seama de problemă

05 Iul. 2023, 18:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2023, 18:29 // Actual //  bani.md

Paul-Henri Nargeolet, cunoscut ca „Domnul Titanic”, un explorator francez cu în vârstă de 77 de ani care avea 37 de scufundări de succes la epava Titanicului, ar fi spus înainte de ultima scufundare a submersibilului Titan că nu era îngrijorat de vreo posibilă defecțiune, deoarece pasagerii vasului ar fi murit înainte să-și dea seama că există o problemă.

Arnie Weissmann, redactor-șef al publicației Travel Weekly, trebuia să participe la o scufundare cu Titan în luna mai, însă operațiunea a fost anulată din cauza vremii, scrie Insider.

Weissmann a publicat luni un articol în care descrie experiența sa cu OceanGate și interacțiunea cu exploratorul Paul-Henri Nargeolet, cu o lună înaintea tragediei.

„Expertul Paul-Henri Nargeolet, aflat la bordul Titan la ultima scufundare, mi-a spus că nu era îngrijorat de ce s-ar întâmpla dacă vasul ar fi avariat pe fundul oceanului. <<La o asemenea presiune, ai fi mort înainte să-ți dai seama că e o problemă>>. A spus asta zâmbind”, descrie Weissman conversația lor.

Nargeolet era unul dintre cinci pasageri aflați la bordul Titan în timpul scufundării de la finalul lunii iunie, când submersibilul a făcut implozie. Alături de el se aflau la bord CEO-ul OceanGate, Stockton Rush, miliardarul britanic Hamish Harding, omul de afaceri pakistanez Shahzada Dawood și fiul său de 19 ani, Suleman Dawood.

Înainte de scufundarea din iunie, Nargeolet ar fi întâmpinat probleme la cel puțina una dintre deplasările anterioare la epava Titanicului.

Christine Dawood, soția lui Shahzada și mama lui Suleman, a declarat pentru New York Times că în timpul deplasării din iunie, Nargeolet a făcut o prezentare în timpul căreia le-a spus că „odată a rămas blocat pe fundul oceanului timp de trei zile, iar submersibilul nu mai putea comunica”.

Paza de Coastă americană a anunțat că a început să colecteze și să analizeze resturi și rămăsițe umane din epava submersibilului Titan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.