Detalii în scandalul tipografiei, cu implicarea avocatului lui Platon! Ancheta pe numele lui Dorogoi continuă

Scandalul din jurul tipografiei ”Imprimart”, care risca să fie lichidată, a luat sfârșit. Compania și-a achitat datoria de 2,5 milioane de lei față de creditorul ”Toncar”, a declarat pentru BANI.MD avocatul Ion Dorogoi, reprezentantul creditorului, dar și fostul apărător al fugarului Veaceslav Platon.

„Cu tipografia eu am reprezentat creditorul (”Toncar” n.r), iar creanța a fost cumpărată de proprietarii tipografiei. Noi am depus cere introductivă pentru datorie în instanța de insolvabilitate. Creanța a fost scoasă la vânzare, iar fondatorii au cumpărat-o. Procedura de insolvabilitate a fost încetată, iar tipografia lucrează”, a declarat Dorogoi.

Povestea scandalului în jurul tipografiei ”Imprimart!

”Imprimart” a fost fondată în 2006 și îi are ca fondatori pe compania „Sopharmacy MC” SRL, care deține 51% din capitalul statutar, și pe Viorel Safta, administratorul tipografiei, cu 49%. Întreprinderea produce cutii pentru medicamente și are un capital social de peste 905 mii de lei. „Sopharmacy MC” este o filială a cunoscutei companii farmaceutice bulgare „Sopharma”. În primăvara acestui an, Imprimart avea datorii de aproape 1,6 milioane de lei față de Viorel Safta și de 1,5 milioane de lei față de ”Toncar” – firma de la care cumpără carton. Restanțele față de alți creditori în parte sunt mult mai mici și nu depășesc 200 de mii de lei. Iar valoarea totală a creanțelor se ridică la peste 7 milioane de lei

Conlucrarea între companiile ”Imprimart” și ”Toncar” a început în 2014, iar datoria de 1,5 milioane de lei s-ar fi acumulat până în 2018, explică Viorel Safta, administratorul tipografiei. Din 2020, odată cu criza financiară provocată de pandemia COVID-19, tipografia a achitat pentru carton doar în avans. Aceeași sursă afirmă că între cele două părți nu au existat neînțelegeri până în vara anului trecut, când Ion Dorogoi a devenit avocat la „Toncar” și le-ar fi cerut să-și achite integral datoria în termen de trei zile, plus penalitățile în valoare maximă, reieșind la suma totală de 2,5 milioane de lei. Safta subliniază că i-a propus atunci fostului apărător al lui Platon să-și achite restanța în rate lunare, însă Dorogoi i-ar fi cerut ca prima tranșă să constituie jumătate din suma solicitată, potrivit jurnal.md.

Numele lui Dorogoi, celebru în atacul raider de la maib

Numele lui Dorogoi a devenit celebru în anul 2019, când a fost reținut după ce a fost anunțat în căutare internațională și s-a predat la CNA. Presa scria că el a făcut parte dintr-un grup de persoane afiliate lui Veaceslav Platon, care au participat la atacul raider asupra acționarilor de la MAIB. Dorogoi era bănuit că ar fi trucat procedura de alegere în organele de conducere ale băncii a unor anumite persoane, cu scopul de a prelua pe căi ilicite controlul asupra unor acționari, care s-au trezit peste noapte fără acțiunile pe care le dețineau la MAIB. Potrivit materialelor cauzei penale, scopul lui Dorogoi ar fi fost obținerea de beneficii materiale. Procesul penal se află încă în derulare. Potrivit CNA, Dorogoi risca până la 15 ani de puşcărie.

„CEDO a comunicat o cerere la Guvern prin care au fost condamnate acțiunile ce ține de perchezițiilor din anul 2019 în cadrul dosarelor și eu am încheiat tranzacție de împăcare cu Guvernul ca Moldova să nu fie condamnată la CEDO, iar despăgubirea a fost stabilită în sumă de 3500 de euro”, a declarat Ion Dorogoi pentru BANI.MD.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Procuratura Anticorupție susține că: „dosarele intentate pe numele avocatului Ion Dorogoi, care a fost reținut în anul 2019 pentru spălare de bani și sustragere în proporții deosebit de mari, se află la faza de urmărire penală”.

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dorogoi #tipografie #creditor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.