Detalii în scandalul tipografiei, cu implicarea avocatului lui Platon! Ancheta pe numele lui Dorogoi continuă

Scandalul din jurul tipografiei ”Imprimart”, care risca să fie lichidată, a luat sfârșit. Compania și-a achitat datoria de 2,5 milioane de lei față de creditorul ”Toncar”, a declarat pentru BANI.MD avocatul Ion Dorogoi, reprezentantul creditorului, dar și fostul apărător al fugarului Veaceslav Platon.

„Cu tipografia eu am reprezentat creditorul (”Toncar” n.r), iar creanța a fost cumpărată de proprietarii tipografiei. Noi am depus cere introductivă pentru datorie în instanța de insolvabilitate. Creanța a fost scoasă la vânzare, iar fondatorii au cumpărat-o. Procedura de insolvabilitate a fost încetată, iar tipografia lucrează”, a declarat Dorogoi.

Povestea scandalului în jurul tipografiei ”Imprimart!

”Imprimart” a fost fondată în 2006 și îi are ca fondatori pe compania „Sopharmacy MC” SRL, care deține 51% din capitalul statutar, și pe Viorel Safta, administratorul tipografiei, cu 49%. Întreprinderea produce cutii pentru medicamente și are un capital social de peste 905 mii de lei. „Sopharmacy MC” este o filială a cunoscutei companii farmaceutice bulgare „Sopharma”. În primăvara acestui an, Imprimart avea datorii de aproape 1,6 milioane de lei față de Viorel Safta și de 1,5 milioane de lei față de ”Toncar” – firma de la care cumpără carton. Restanțele față de alți creditori în parte sunt mult mai mici și nu depășesc 200 de mii de lei. Iar valoarea totală a creanțelor se ridică la peste 7 milioane de lei

Conlucrarea între companiile ”Imprimart” și ”Toncar” a început în 2014, iar datoria de 1,5 milioane de lei s-ar fi acumulat până în 2018, explică Viorel Safta, administratorul tipografiei. Din 2020, odată cu criza financiară provocată de pandemia COVID-19, tipografia a achitat pentru carton doar în avans. Aceeași sursă afirmă că între cele două părți nu au existat neînțelegeri până în vara anului trecut, când Ion Dorogoi a devenit avocat la „Toncar” și le-ar fi cerut să-și achite integral datoria în termen de trei zile, plus penalitățile în valoare maximă, reieșind la suma totală de 2,5 milioane de lei. Safta subliniază că i-a propus atunci fostului apărător al lui Platon să-și achite restanța în rate lunare, însă Dorogoi i-ar fi cerut ca prima tranșă să constituie jumătate din suma solicitată, potrivit jurnal.md.

Numele lui Dorogoi, celebru în atacul raider de la maib

Numele lui Dorogoi a devenit celebru în anul 2019, când a fost reținut după ce a fost anunțat în căutare internațională și s-a predat la CNA. Presa scria că el a făcut parte dintr-un grup de persoane afiliate lui Veaceslav Platon, care au participat la atacul raider asupra acționarilor de la MAIB. Dorogoi era bănuit că ar fi trucat procedura de alegere în organele de conducere ale băncii a unor anumite persoane, cu scopul de a prelua pe căi ilicite controlul asupra unor acționari, care s-au trezit peste noapte fără acțiunile pe care le dețineau la MAIB. Potrivit materialelor cauzei penale, scopul lui Dorogoi ar fi fost obținerea de beneficii materiale. Procesul penal se află încă în derulare. Potrivit CNA, Dorogoi risca până la 15 ani de puşcărie.

„CEDO a comunicat o cerere la Guvern prin care au fost condamnate acțiunile ce ține de perchezițiilor din anul 2019 în cadrul dosarelor și eu am încheiat tranzacție de împăcare cu Guvernul ca Moldova să nu fie condamnată la CEDO, iar despăgubirea a fost stabilită în sumă de 3500 de euro”, a declarat Ion Dorogoi pentru BANI.MD.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Procuratura Anticorupție susține că: „dosarele intentate pe numele avocatului Ion Dorogoi, care a fost reținut în anul 2019 pentru spălare de bani și sustragere în proporții deosebit de mari, se află la faza de urmărire penală”.

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dorogoi #tipografie #creditor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.