Cât gaz și petrol cumpără vecinii Republicii Moldova din Rusia. Chișinăul a renunțat la metanul rusesc în anul 2022

În ciuda embargoului petrolier impus de UE și a politicii anunțate de unele de a nu mai cumpăra hidrocarburi din Rusia, Uniunea Europeană rămâne al doilea cumpărător global de petrol și gaze provenind din Federația Rusă. Iar țările din centrul și estul Europei sunt printre principalii cumpărători.

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili au scăzut semnificativ de la vârful atins în martie 2022, dar multe țări continuă să importe din Rusia combustibili fosili în valoare de milioane de dolari pe zi, potrivit unor date ale Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) puse de Visual Capitalist într-o formă grafică.

Astfel, Veniturile Rusiei din combustibilii fosili exportați către UE au scăzut cu peste 90% față de vârful lor, dar în acest an (date de la 1 ianuarie până la 16 iunie) blocul a importat în continuare petrol și gaze în valoare de peste 18 miliarde de dolari. Cu această sumă, statele UE împreună sunt al doilea cumpărător de combustibili fosili din Rusia, după China, care este primul, cu importuri totale de 30 de miliarde de dolari în perioada 1 ianuarie-16 martie. Din totalul importurilor statelor UE, 60% a fost petrol și 40% gaze naturale.

Poate deloc suprinzător, dintre statele UE cei mai mari importatori de petrol și gaze din Rusia sunt state din zona central și est-europeană. Astfel, Slovacia ar fi cel mai mare importator din UE, cu petrol și gaze cumpărate în valoare de 2 miliarde de dolari, urmată de Ungaria, cu 1,9 miliarde, ca și Belgia. Urmează Spania, Olanda și Bulgaria, vecinii noștri de la sud plătind pentru combustibilul rusesc 1,3 miliarde de dolari, cea mai mare parte a sumei mergând pentru achizițiile de petrol.

Statele din centrul și estul continentului depind de Rusia pentru că, de-a lungul timpului, și pe fondul lipsei producției interne, sistemul lor de aprovizionare cu resurse energetice, atât ca infrastructură cât și ca politică a funcționat cu această dependență. Astfel, Bulgaria are o singură rafinărie de petrol, deținută de grupul rus Lukoil la Burgas iar rafinăriile din Ungaria și Slovacia, acum controlate de Mol, sunt conectate la marea conductă de transport a țițeiului rusesc spre Europa, Druzhba. Aceste țări sunt și exceptate, temporar, de la embargul impus asupra țițeiului rusesc.

În ceea ce privețte gazele naturale, nu a fost impus un embargou, dar sistemul de conducte creat în Europa de Est – inclusiv prin dezvoltările noi rusești (Turk Stream) a existat mai ales pentru a livra gaze din Rusia către țările din centrul și estul continentului, via Ucraina sau Polonia, în trecut. Unele state încearcă să găsească surse alternative (Bulgaria importă mai puțin, pentru că are acces la gaz nou caspic, Polonia nu mai importă nimic din Rusia, preferând să cumpere LNG) dar altele, ca Ungaria, cel mai cunoscut caz, preferă să cumpere, momentan, gaze din Rusia în volume substanțiale.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.