Cât gaz și petrol cumpără vecinii Republicii Moldova din Rusia. Chișinăul a renunțat la metanul rusesc în anul 2022

În ciuda embargoului petrolier impus de UE și a politicii anunțate de unele de a nu mai cumpăra hidrocarburi din Rusia, Uniunea Europeană rămâne al doilea cumpărător global de petrol și gaze provenind din Federația Rusă. Iar țările din centrul și estul Europei sunt printre principalii cumpărători.

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili au scăzut semnificativ de la vârful atins în martie 2022, dar multe țări continuă să importe din Rusia combustibili fosili în valoare de milioane de dolari pe zi, potrivit unor date ale Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) puse de Visual Capitalist într-o formă grafică.

Astfel, Veniturile Rusiei din combustibilii fosili exportați către UE au scăzut cu peste 90% față de vârful lor, dar în acest an (date de la 1 ianuarie până la 16 iunie) blocul a importat în continuare petrol și gaze în valoare de peste 18 miliarde de dolari. Cu această sumă, statele UE împreună sunt al doilea cumpărător de combustibili fosili din Rusia, după China, care este primul, cu importuri totale de 30 de miliarde de dolari în perioada 1 ianuarie-16 martie. Din totalul importurilor statelor UE, 60% a fost petrol și 40% gaze naturale.

Poate deloc suprinzător, dintre statele UE cei mai mari importatori de petrol și gaze din Rusia sunt state din zona central și est-europeană. Astfel, Slovacia ar fi cel mai mare importator din UE, cu petrol și gaze cumpărate în valoare de 2 miliarde de dolari, urmată de Ungaria, cu 1,9 miliarde, ca și Belgia. Urmează Spania, Olanda și Bulgaria, vecinii noștri de la sud plătind pentru combustibilul rusesc 1,3 miliarde de dolari, cea mai mare parte a sumei mergând pentru achizițiile de petrol.

Statele din centrul și estul continentului depind de Rusia pentru că, de-a lungul timpului, și pe fondul lipsei producției interne, sistemul lor de aprovizionare cu resurse energetice, atât ca infrastructură cât și ca politică a funcționat cu această dependență. Astfel, Bulgaria are o singură rafinărie de petrol, deținută de grupul rus Lukoil la Burgas iar rafinăriile din Ungaria și Slovacia, acum controlate de Mol, sunt conectate la marea conductă de transport a țițeiului rusesc spre Europa, Druzhba. Aceste țări sunt și exceptate, temporar, de la embargul impus asupra țițeiului rusesc.

În ceea ce privețte gazele naturale, nu a fost impus un embargou, dar sistemul de conducte creat în Europa de Est – inclusiv prin dezvoltările noi rusești (Turk Stream) a existat mai ales pentru a livra gaze din Rusia către țările din centrul și estul continentului, via Ucraina sau Polonia, în trecut. Unele state încearcă să găsească surse alternative (Bulgaria importă mai puțin, pentru că are acces la gaz nou caspic, Polonia nu mai importă nimic din Rusia, preferând să cumpere LNG) dar altele, ca Ungaria, cel mai cunoscut caz, preferă să cumpere, momentan, gaze din Rusia în volume substanțiale.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.