Giganţii italieni din domeniul luxului pun deoparte rivalităţile pentru a-i ajuta pe micii producători

Marile grupuri italiene din sectorul articolelor de lux, care timp de decenii şi-au protejat independenţa, au început să colaboreze între ele pentru a proteja lanţurile locale de aprovizionare şi reţeaua de mici firme italiene, transmite Reuters.

Controlul lanţului de aprovizionare a devenit un subiect important pentru mărcile de lux, care se asigură astfel că produsele ajung la timp în magazine şi evită prejudiciile de imagine asociate cu zona de unde îşi asigură materiile prime şi condiţiile de muncă.

Reţeaua extinsă de mici ateliere de artizani şi firme de familie din Italia oferă oportunităţi pentru marile companii care au banii necesari pentru a cimenta relaţii prin investiţii.

În acest sens, rivalii Prada şi Ermenegildo Zegna au preluat în luna iunie o participaţie minoritară la compania de tricotaje Luigi Fedeli e Figlio, cu sediul la Monza, în nordul Italiei. Aceasta după ce, în 2021, tot Prada şi Zegna au investit în comun la Filati Biagioli Modesto S.p.A., preluând o participaţie majoritară la unul dintre furnizorii lor.

„Am investit în Biagioli pentru a relansa o companie care era în criză, în timp ce în cazul Fedeli investiţia are drept scop să ajute compania să crească”, a spus Patrizio Bertelli, cel mai mare acţionar şi preşedintele Prada Group. Potrivit lui Bertelli, micile firme italiene s-au confruntat în ultimele două decenii cu un transfer dificil de la o generaţie la alta precum şi cu probleme mai complexe precum extinderea pe noi pieţe. „Mult timp mărcile italiene au încercat să facă totul singure şi acum îşi dau seama că nu se descurcă singure şi încep să se uite în jur”, a adăugat Patrizio Bertelli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Italia este ţara unde îşi au sediul câteva mii de mici producători care împreună sunt responsabili pentru 50-55% din producţia mondială de haine şi articole de pielărie de lux, potrivit calculelor firmei de consultanţă Bain.

„Biagioli şi Fedeli sunt două exemple diferite de grijă cu privire la ceea ce înseamnă ‘made in Italy’ şi a ajuta la consolidarea lanţului de aprovizionare italian. Bertelli şi cu mine vrem să păstrăm bijuteriile ‘made in Italy’ şi expertiza locală” a spus şi Gildo Zegna, preşedinte director general la Ermenegildo Zegna.

Roberto Costa, responsabil pentru Global Luxury Investment Banking la Citigroup, spune că această colaborare reflectă o mai mare încredere şi o mai mare orientare spre exterior în rândul mărcilor italiene. „Grupurile italiene sunt acum mai bine manageriate, mai organizate şi mai puternice, ceea ce le face mai deschise la colaborări. Există o mai mare abilitate pentru a discuta între ele, dar asta nu înseamnă neapărat fuziuni”, a precizat Roberto Costa.

Patrizio Bertelli, cel mai mare acţionar şi preşedintele Prada Group şi Gildo Zegna, preşedinte director general la Ermenegildo Zegna, sunt colegi acum în boardul firmelor Fedeli şi Biagioli, şi spun că există posibilitatea unor noi investiţii în rândul lanţurilor lor de aprovizionare. „Dacă vor apărea noi oportunităţi le vom urmări. Dacă vom face asta împreună sau separat, rămâne de văzut”, spune Gildo Zegna.

#rivali #lux #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.