O companie aeriană din Moldova a ajuns al patrulea operator din România după numărul de pasageri transportați

Compania aeriană HiSky anunţă că 537.000 de persoane au zburat cu HiSky în 2023, de peste două ori şi jumătate mai mult faţă de perioada similară a anului trecut (194.000 de pasageri). Compania ajunge pe locul 4 în România, după cota de piaţă, după Wizzair, Ryanair şi Tarom.

”Compania aeriană HiSky continuă să depăşească recorduri în rata de creştere a numărului de pasageri. 537.000 de persoane au zburat cu HiSky în 2023, conform datelor de trafic, raportate la jumătatea anului. Prin comparaţie, în primele şase luni ale anului anterior, compania înregistra un număr de 194.000 de pasageri. Conform estimărilor bazate pe cursele planificate în acest sezon, numărul de un milion de pasageri transportaţi, în acest an, va fi atins în luna septembrie. Raportul consolidează poziţia HiSky ca cel de-al patrulea cel mai mare operator aerian pe piaţa din România, după Wizzair, Ryanair şi Tarom şi a doua cea mai importantă companie aeriană înregistrată în ţara noastră”, anunţă compania.

Cel mai semnificativ volum de trafic a fost înregistrat în luna iunie, cu 160.000 de pasageri, dublu faţă de 2022, urmată, în ordine, de lunile mai şi aprilie cu 110.000, respectiv 107.000.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Am prevăzut faptul că sezonul de vară al acestui an se va apropia de valorile din 2019, în ceea ce priveşte cerinţa pentru servicii de transport aerian de pasageri. Compania noastră a început operarea în 2020, deci, pentru noi, acesta este primul sezon în care avem ocazia de ne a demonstra capacitatea într-o piaţă care funcţionează în parametri. Anii de pandemie, deşi extrem de complicaţi, ne-au dat timp pentru a pregăti această creştere. Am cumpărat aeronave noi şi am reuşit să ne construim o flotă pe care ne putem baza, astfel încât să nu fim nevoiţi să anulăm curse, din cauza problemelor tehnice. Operăm pe rute regulate către cele mai căutate destinaţii şi avem parteneriate cu cei mai mari touroperatori. Această serie de decizii bune pe care am reuşit să le luăm se reflectă pe deplin în cifre”, spune Iulian Scorpan, CEO HiSky.

În ceea ce priveşte traficul pe cele trei baze operaţionale ale companiei, Otopeni rămâne aeroportul cu cea mai importantă contribuţie la volumele înregistrate, cu 252.000 de pasageri, urmat de aeroportul Chişinău, cu 152.000 şi Cluj, cu 92.000.

HiSky operează din România zboruri internaţionale directe cu plecare de pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Baia Mare către Barcelona, Malaga, Tel Aviv, Bruxelles, Paris şi Dublin. Din Republica Moldova, pasagerii pot călători cu HiSky către noua destinaţii externe: Milano, Paris, Dublin, Frankfurt, Tel Aviv, Roma, Bologna, Londra şi Veneţia.

#zboruri #companie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.