Reacții nucleare pe piața energetică a Republicii Moldova! Chișinăul va deveni co-investitor la Cernavodă

Chișinăul ar urma să devină co-investitor la Centrala nucleară de la Cernavodă din România pentru a-și asigura o parte din necesarul de energie electrică, potrivit anunțului ministrului Energiei, Victor Parlicov.

„În prezent ne va fii mult mai ușor să identificăm surse pentru a participa în cadrul acestui proiect comparativ cu situația în care ne aflam în anii 90. Cu siguranță banii nu vor fi de la bugetul de stat. Ar putea fi oferiți cu o garanție de stat de către instituțiile financiare internaționale. Este o investiție de talie pe care nici bugetul României nu și-o poate permite”, a punctat Parlicov.

Referindu-se la necesarul de energie care poate fi acoperit de centrala nucleară, ministrul a spus că „în funcție de câți bani vom investi putem acoperi și tot necesarul de energie. Depinde cum va evolua acest proiect și cât de mult succes vom avea la atragerea banilor pentru a participa la finanțarea proiectului”.

România își propune să dubleze capacitatea de la Cernavodă cu încă 1 400 MW la cele 1 400 cât există în prezent.

„Intenția este ca Moldova să devină un co investitor în acest proiect și pe de o parte facilităm realizarea proiectului pentru asigurarea anumitor volume de energie pentru consumatorii din Republica Moldova”.

Unitatea 3 de la Cernavodă ar urma sa intre în exploatare la finalul anului 2030, iar un an mai târziu Unitatea 4, în urma unor costuri estimate la 7 miliarde de euro, care vor dubla contribuția energiei nucleare în sistemul energetic, se arată în proiectul de lege adoptat de Guvernul de la București în decembrie 2022.

Practic de la 20% această pondere a energiei nucleare în sistemul energetic al României ar urca ponderea la 36%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cernavoda #centrala #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grecia a extins notificarea NAVTEX pentru exerciții militare, care interzice în esență circulația navelor în largul coastei din sud-estul Peloponezului. Potrivit unor surse, această interdicție este menită să împiedice transbordările de petrol rusesc de pe petrolierele ”fantomă” pe alte nave, conform contidianului politic și financiar de dimineață, Kathimerini, care apare în Pireu (Grecia).

Petrolierele „fantomă”, prezente des în Golful Laconian

La 1 mai, Atena a recurs la o primă măsură în acest sens cu scopul de a oferi o soluție indirectă, dar pe cât posibil eficientă, la fenomenul de transbordare a petrolului în Golful Laconian, un fenomen înregistrat în ultimii doi ani ca fiind una dintre cele mai reușite operațiuni de eludare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Concret, forțele navale grecești au blocat apele internaționale din Golful Laconian, unde aveau loc transbordările ilegale de petrol rusesc cu scopul ca petrolul respectiv să-și piardă ”eticheta” rusească prin transferarea pe o navă nesupusă sancțiunilor. Acest transfer se realiza în apele internaționale din Golful Laconian, adică la o distanță mai mare de șase mile marine de uscat. Acest fapt restrânge în esență aria de acțiune a autorităților elene, întrucât Garda de Coastă nu poate efectua controale sau inspecții pe navele comerciale aflate în afara apelor teritoriale ale Greciei decât dacă acestea navighează sub pavilion elen. În plus, nu există o misiune internațională sau mandat special care să permită verificări la bordul navelor în apele internaționale, ca de exemplu în cazul misiunii „Pace” a UE pentru respectarea embargoului asupra armelor către Libia.

Prelungirea măsurii

Potrivit unei relatări Reuters de astăzi, Grecia a extins notificarea NAVTEX pentru exerciții militare în zona Golfului Laconian. „Inițial notificarea trebuia să expire pe 9 mai, dar a fost prelungită astăzi”, a declarat un oficial al Ministerului Apărării de la Atena pentru agenția internațională de știri, sub condiția anonimatului.

După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, sancțiunile internaționale au îngreunat din ce în ce mai mult comerțul cu petrol rusesc, ceea ce a determinat căutarea unor „alternative” pentru exportul acestuia, inclusiv prin transferuri offshore de pe o navă pe alta.

Un oficial guvernamental grec a declarat pentru Reuters că Atena intenționează să extindă dispozițiile cu privire la exercițiile militare din zonă, ceea ce ar putea împiedica în cele din urmă transportul în apropierea apelor teritoriale grecești.

În ultimele luni, apele din jurul țărmurilor sudice ale Greciei și din Golful Laconian au devenit loc de întâlnire pentru transportatorii de petrol, în special pentru navele-cisternă care transbodează petrol rusesc pe alte nave. Navele sunt poziționate dincolo de limita de șase mile marine de coastă pentru a evita controlarea mărfurilor și a navelor de către autoritățile elene.

Petrolierele „fantomă”, deconspirate de presă

Cazul flotei de petroliere rusești „fantomă” din Golful Laconian a fost dezvăluit de presa internațională și națională. Totodată, au existat și mai multe atenționări din partea partenerilor și aliaților Atenei, care s-au grăbit să plaseze Grecia printre țările care ocolesc sancțiunile, în ciuda faptului că Atena a fost printre primii care le-au impus.

Pe de altă parte, un motiv în plus care determină mobilizarea Atenei în acest sens este legat de posibilele probleme de mediu. Petrolierele implicate în transbordările de petrol din Golful Laconian, de multe ori peste zece într-o singură zi (Bloomberg a numărat în decembrie anul trecut cel puțin 12 petroliere care așteaptau la coadă în regiune pentru contrabandă), reprezintă un risc pentru mediu, dar și pentru industria turistică locală. Este evident că un accident în timpul procesului de transferare a petrolului ar putea avea efecte extrem de negative pentru toate plajele grecești din regiune.