Reacții nucleare pe piața energetică a Republicii Moldova! Chișinăul va deveni co-investitor la Cernavodă

Chișinăul ar urma să devină co-investitor la Centrala nucleară de la Cernavodă din România pentru a-și asigura o parte din necesarul de energie electrică, potrivit anunțului ministrului Energiei, Victor Parlicov.

„În prezent ne va fii mult mai ușor să identificăm surse pentru a participa în cadrul acestui proiect comparativ cu situația în care ne aflam în anii 90. Cu siguranță banii nu vor fi de la bugetul de stat. Ar putea fi oferiți cu o garanție de stat de către instituțiile financiare internaționale. Este o investiție de talie pe care nici bugetul României nu și-o poate permite”, a punctat Parlicov.

Referindu-se la necesarul de energie care poate fi acoperit de centrala nucleară, ministrul a spus că „în funcție de câți bani vom investi putem acoperi și tot necesarul de energie. Depinde cum va evolua acest proiect și cât de mult succes vom avea la atragerea banilor pentru a participa la finanțarea proiectului”.

România își propune să dubleze capacitatea de la Cernavodă cu încă 1 400 MW la cele 1 400 cât există în prezent.

„Intenția este ca Moldova să devină un co investitor în acest proiect și pe de o parte facilităm realizarea proiectului pentru asigurarea anumitor volume de energie pentru consumatorii din Republica Moldova”.

Unitatea 3 de la Cernavodă ar urma sa intre în exploatare la finalul anului 2030, iar un an mai târziu Unitatea 4, în urma unor costuri estimate la 7 miliarde de euro, care vor dubla contribuția energiei nucleare în sistemul energetic, se arată în proiectul de lege adoptat de Guvernul de la București în decembrie 2022.

Practic de la 20% această pondere a energiei nucleare în sistemul energetic al României ar urca ponderea la 36%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cernavoda #centrala #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.