Lovitură dură dată de Europa lui Putin: O țară de la 6.000 de kilometri îi ia locul Rusiei, peste noapte

Putin a declanșat, odată cu începutul invaziei din Ucraina, multiple crize financiare, energetice și alimentare în întreaga lume, bulversând rutele de transport și de afaceri. Astfel, Rusia a pierdut într-un an de zile piața de energie din Europa, iar locul său a fost luat în principal de Statele Unite, prin exporturile sale de petrol și gaze naturale lichefiate.

După ce a fost alungată din Europa, Rusia și-a redirecționat vânzările de petrol și gaze spre Asia, preponderent spre China și India, potrivit Oil Price.

„Rusia a pierdut bătălia energetică”, a declarat Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), pentru cotidianul francez Liberation, la un an după ce Putin a invadat Ucraina.

Într-un an și jumătate de când Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina și a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale prin conducte către mulți clienți din UE, Europa a reușit să înlocuiască o mare parte din gazul din conducte cu importuri de GNL și a interzis importurile de țiței și produse petroliere rusești.

Statele Unite au făcut eforturi pentru a umple o parte din deficitul de aprovizionare cu petrol și gaze lăsat de Rusia. Era un gol destul de mare, iar producătorii americani de petrol și exportatorii de GNL au fost bucuroși să îl umple.

„Fluxurile comerciale au fost răsturnate, iar exportatorii americani și din Orientul Mijlociu sunt principalii beneficiari”, a declarat Amrita Sen, expert la firma de consultanță Energy Aspects.

Europa cumpără mai mult petrol și gaze din Statele Unite, o țară aflată la peste 6.000 de kilometri distanță (între Washington și Rotterdam, principalul port din Europa, sunt 6.180 de km) și semnează acorduri pe termen lung de aprovizionare cu GNL cu exportatorii americani – acorduri care nu erau atât de „binevenite” în Europa cu doar doi ani în urmă, când obiectivele climatice erau în fruntea priorităților energetice ale națiunilor dezvoltate.

Înainte de război și de embargourile asupra petrolului său, Rusia reprezenta aproape 40% din toate importurile europene de țiței, produse rafinate și gaze naturale. În prezent, UE nu importă țiței rusesc, cu excepția Bulgariei, din cauza unei derogări UE până în 2024. Furnizarea de gaze naturale prin conducte din Rusia reprezintă acum mai puțin de 10% din furnizarea de gaze a UE, în scădere față de aproape 40% înainte de invazia rusă a Ucrainei.

Cel mai mare furnizor de gaze din Europa este acum cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, Norvegia, un aliat apropiat al UE și un membru fondator al NATO.

Pe măsură ce Europa se îndepărtează de combustibilii fosili ruși, clienții asiatici China și India au devenit clienții cheie ai țițeiului Rusiei. Importurile de petrol din Rusia ale Indiei au continuat să crească în prima jumătate a anului 2023, deoarece exporturile rusești de țiței mai ieftine găsesc din ce în ce mai mulți cumpărători în al treilea cel mai mare importator de țiței din lume.

Pe măsură ce cumpărătorii din Europa s-au retras din comerțul cu petrolul rusesc, exporturile de țiței americane către Europa au crescut și se așteaptă să continue să crească.

Anul trecut, Europa s-a clasat pe locul doi după Asia în ceea ce privește achizițiile de țiței din SUA. Importurile europene de țiței din Statele Unite au fost în medie de 1,51 milioane de barili pe zi în 2022, reprezentând 42% din exporturile americane de țiței, doar puțin sub cele 43% din exporturile americane care au mers în Asia, conform datelor EIA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Europa #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.