Seceta, inflația și criza forței de muncă amenință bugetul țării pentru anii 2024-2026

26 Iul. 2023, 09:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2023, 09:57 // Actual //  bani.md

În Monitorul Oficial a fost publicată prognoza bugetară pentru perioada 2024-2026, care dezvăluie perspectivele veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova. Conform acestor prognoze, se așteaptă o creștere semnificativă a veniturilor, însă se conturează și riscuri interne și externe care pot influența aceste estimări.

Conform prognozei, veniturile bugetului public național vor crește progresiv în următorii trei ani. În 2024, se estimează că veniturile vor atinge 100,4 miliarde de lei, în timp ce în 2025 acestea vor crește la 113,2 miliarde de lei, iar în 2026 vor ajunge la 122,4 miliarde de lei. Acest trend ascendent se bazează pe previziunile unui avans mediu anual de 6,7% al veniturilor BPN.

În ceea ce privește cheltuielile, protecția socială va rămâne în continuare o prioritate majoră, reprezentând cea mai mare parte din buget. Se estimează că cheltuielile bugetului public național vor fi de 121,9 miliarde lei în 2024, 127,5 miliarde lei în 2025 și 136,5 miliarde lei în 2026. Această creștere a cheltuielilor este menită să sprijine programele sociale și să asigure un nivel adecvat de asistență pentru populație.

Totuși, prognoza bugetară vine și cu anumite riscuri și incertitudini care pot afecta aceste proiecții optimiste. Riscurile externe includ agravarea tensiunilor geopolitice la nivel mondial și deteriorarea mediului economic, creșterea inflației în lume și tensiunile sociale în SUA și UE. Acești factori pot influența negativ economia și pot afecta veniturile și cheltuielile bugetare ale Republicii Moldova.

Pe de altă parte, riscurile interne includ persistența presiunilor proinflaționiste, care pot afecta activitatea economică și cererea internă. De asemenea, condițiile climatice nefavorabile pot influența performanța producției agricole, având un impact asupra sectorului industrial și exporturilor. Dezechilibrele la nivel macroeconomic, inclusiv cele cauzate de deficitul de forță de muncă, pot crește vulnerabilitatea economiei naționale. În plus, fluctuațiile posibile ale cursului de schimb al monedei naționale față de principalele valute străine pot afecta comerțul exterior și veniturile din exporturi.

În ciuda acestor riscuri, prognoza bugetară oferă o imagine generală a direcției economiei Republicii Moldova în următorii trei ani. Este important ca guvernul să adopte măsuri adecvate pentru a gestiona aceste riscuri și a asigura că veniturile și cheltuielile bugetare rămân pe traiectoria previzionată, contribuind la o dezvoltare economică sustenabilă și o bună funcționare a finanțelor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.