Seceta, inflația și criza forței de muncă amenință bugetul țării pentru anii 2024-2026

În Monitorul Oficial a fost publicată prognoza bugetară pentru perioada 2024-2026, care dezvăluie perspectivele veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova. Conform acestor prognoze, se așteaptă o creștere semnificativă a veniturilor, însă se conturează și riscuri interne și externe care pot influența aceste estimări.

Conform prognozei, veniturile bugetului public național vor crește progresiv în următorii trei ani. În 2024, se estimează că veniturile vor atinge 100,4 miliarde de lei, în timp ce în 2025 acestea vor crește la 113,2 miliarde de lei, iar în 2026 vor ajunge la 122,4 miliarde de lei. Acest trend ascendent se bazează pe previziunile unui avans mediu anual de 6,7% al veniturilor BPN.

În ceea ce privește cheltuielile, protecția socială va rămâne în continuare o prioritate majoră, reprezentând cea mai mare parte din buget. Se estimează că cheltuielile bugetului public național vor fi de 121,9 miliarde lei în 2024, 127,5 miliarde lei în 2025 și 136,5 miliarde lei în 2026. Această creștere a cheltuielilor este menită să sprijine programele sociale și să asigure un nivel adecvat de asistență pentru populație.

Totuși, prognoza bugetară vine și cu anumite riscuri și incertitudini care pot afecta aceste proiecții optimiste. Riscurile externe includ agravarea tensiunilor geopolitice la nivel mondial și deteriorarea mediului economic, creșterea inflației în lume și tensiunile sociale în SUA și UE. Acești factori pot influența negativ economia și pot afecta veniturile și cheltuielile bugetare ale Republicii Moldova.

Pe de altă parte, riscurile interne includ persistența presiunilor proinflaționiste, care pot afecta activitatea economică și cererea internă. De asemenea, condițiile climatice nefavorabile pot influența performanța producției agricole, având un impact asupra sectorului industrial și exporturilor. Dezechilibrele la nivel macroeconomic, inclusiv cele cauzate de deficitul de forță de muncă, pot crește vulnerabilitatea economiei naționale. În plus, fluctuațiile posibile ale cursului de schimb al monedei naționale față de principalele valute străine pot afecta comerțul exterior și veniturile din exporturi.

În ciuda acestor riscuri, prognoza bugetară oferă o imagine generală a direcției economiei Republicii Moldova în următorii trei ani. Este important ca guvernul să adopte măsuri adecvate pentru a gestiona aceste riscuri și a asigura că veniturile și cheltuielile bugetare rămân pe traiectoria previzionată, contribuind la o dezvoltare economică sustenabilă și o bună funcționare a finanțelor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #buget #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.