Paradoxul războiului? Ucraina folosește tot mai mult carburant făcut din petrol rusesc în războiul cu Rusia

Tancurile ucrainenefuncționează din ce în ce mai mult cu carburant care provine din țiței rusesc, în ceea ce ziarul german Handelsblatt descrie ca fiind un „paradox al războiului”.

Potrivit autorităților vamale ucrainene, Kievul importă din ce în ce mai multă motorină din Ungaria și Turcia, țări care prelucrează în mare măsură în rafinăriile lor petrolul provenit din Rusia.

Deși poziția pe piața din Ucraina a grupului maghiar MOLși a furnizorilor din Turcia era deja relativ bună, abia de curând autoritățile vamale ucrainene au raportat o creștere semnificativă a importurilor de carburanți, scrie publicația germană.

De exemplu, MOL, companie petrolieră care are legături strânse cu statul ungar, și-a dublay vânzările către Ucraina în ultimele șase luni. Și cum MOL cumpără în mare măsuă petrol rusesc pentru a-și alimenta rafinăriile sale din Centrul Europei, este probabil ca acum compania maghiară să fie unul dintre principalii furnizori de combustibili care alimentează blindatele Ucrainei.

În același timp, companiile petroliere care nu-și procură materia primă din Rusia pierd cotde piață în Ucraina, mai precizează, Handelsblatt. Asta pentru că MOL are un avantaj competitiv fațăd e alte companii petroliere europene, are o derogare din partea Conmisiei Europene de la embargoul petrolier impus Rusiei și poate continua să-și aprovizioneze rafinăriile cu petrol rusesc.

Pe de altă parte, dacă livrările din Ungaria nu au fost până acum prea mult în atenția publicului, Turcia nu aascuns faptul că beneficiază în mare măsură de importurile de petrol din Rusia pentru a-și alimenta rafinăriile.

Ucraina este aproape în întregime dependentă de importurile de combustibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Ucraina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Viceprim-ministra Republicii Moldova, Doina Nistor, a efectuat o vizită oficială la Bruxelles, unde a purtat discuții la cel mai înalt nivel cu oficiali din Comisia Europeană și Parlamentul European, consolidând angajamentele strategice ale Moldovei în direcția integrării europene. Vizita s-a axat pe patru domenii-cheie: securitate cibernetică, comerț, digitalizare și dezvoltare industrială.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale vizitei a fost semnarea Acordului de aderare a Republicii Moldova la Rezerva Europeană pentru Securitate Cibernetică, împreună cu Roberto Viola, director general pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie din cadrul Comisiei Europene. Acordul garantează Moldovei acces la echipe europene de intervenție rapidă în caz de atacuri informatice și consolidează capacitatea țării de a proteja infrastructura digitală.

„Prin acest acord, devenim parte activă a rețelei europene de securitate digitală. Este un pas concret spre integrarea în infrastructura digitală a UE și o dovadă clară a angajamentului nostru pentru protejarea instituțiilor, a cetățenilor și a democrației”, a declarat Doina Nistor.

În dialogul cu Maroš Šefčovič, comisar european pentru Comerț și Securitate Economică, și cu Sabine Weyand, director general pentru Comerț, oficialii europeni au reiterat sprijinul deplin pentru economia Republicii Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe armonizarea standardelor moldovenești cu cele europene, precum și pe necesitatea diversificării exporturilor pentru a crește valoarea adăugată a produselor moldovenești.

În cadrul întrevederilor cu comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, și directorul general adjunct Mihail Dumitru, a fost analizat impactul liberalizării comerțului agricol. Exporturile de mere au crescut de la 6,8 milioane de lei în 2021 la 273 milioane în 2024, iar cele de struguri de la 216 milioane la 768 milioane lei în aceeași perioadă.

Totodată, s-a discutat despre necesitatea transformării agriculturii într-un sector mai rezilient la schimbările climatice, prin investiții în digitalizare, tehnologii inteligente și practici durabile.

Împreună cu Andrius Kubilius, comisar pentru Apărare, și Timo Pesonen, director general pentru Industria de Apărare, viceprim-ministra a explorat posibilitățile de integrare a Moldovei în lanțul valoric european de apărare. Moldova ar putea contribui cu expertiză în domenii precum securitate cibernetică, electronică și inginerie, precum și în producția de senzori, software și drone.

În discuțiile cu Gert Jan Koopman, director general pentru Extindere și Vecinătatea Estică, s-a abordat implementarea Planului de Creștere UE, care prevede alocarea a 1,9 miliarde de euro pentru infrastructură, energie, educație și digitalizare.

Totodată, cu Maive Rute, director general adjunct pentru Piața Internă și IMM-uri, s-a discutat lansarea Acordului privind Evaluarea Conformității și Acceptarea Produselor Industriale (ACAA), un pas esențial pentru accesul produselor moldovenești pe piața UE.

La Parlamentul European, Doina Nistor a avut întrevederi cu Karin Karlsbro și Iuliu Winkler, vicepreședinți ai Comisiei pentru Comerț Internațional, care au salutat angajamentul Republicii Moldova pentru Agenda de Reformă 2025–2027.