Summitul Rusia-Africa: Putin – o lume multipolară, șeful Uniunii Africane vrea cereale și încetarea focului în Ucraina

29 Iul. 2023, 09:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2023, 09:06 // Actual //  bani.md

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, în ultima zi a summitului Rusia-Africa desfăşurat la Sankt Petersburg, că ţara sa şi statele africane s-au angajat să promoveze o „ordine mondială multipolară” şi să lupte împotriva „neocolonialismului”, în timp ce preşedintele Uniunii Africane, Azali Assoumani, a insistat asupra aprovizionării cu cereale a ţărilor africane, apreciind că promisiunea lui Putin de a le oferi acestora cereale în locul Ucrainei nu este de ajuns, fiind nevoie de o încetare a focului în războiul ruso-ucrainean.

„Angajamentul tuturor statelor noastre către formarea unei noi ordini multipolare juste şi democratice (…) a fost reafirmat”, a indicat Putin în discursul de încheiere a summitului. Făcând aluzii critice la adresa Occidentului, el a vorbit de asemenea despre „hotărârea comună de a lupta contra neocolonialismului” şi sancţiunilor „ilegitime”, relatează agențiile AFP și Reuters.

La rândul său, preşedintele în exerciţiu al Uniunii Africane, Azali Assoumani, a estimat că propunerea lui Putin ca Rusia să ofere, chiar şi gratuit, cereale ţărilor africane – după ce s-a retras din înţelegerea ce permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor sigur din Marea Neagră – nu este suficientă, fiind necesar un acord de încetare a focului în Ucraina care să permită de asemenea exportul cerealelor ucrainene.

Assoumani a menţionat că Putin şi-a arătat disponibilitatea de a negocia cu Ucraina, dar pentru aceasta „mai trebuie să convingem şi cealaltă parte”. Preşedintele rus le-a amintit delegaţiilor africane că Ucraina refuză orice negocieri de pace şi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski chiar a emis un decret care interzice aceste negocieri (decretul interzice negocierile cu Putin, nu explicit cu Rusia n.red).

Preşedintele Uniunii Africane a amintit la rândul său despre planul de pace în zece puncte pe care un grup de ţări africane l-au propus Moscovei şi Kievului şi care prevede în special încetarea ostilităţilor, iniţierea negocierilor politice şi stabilirea de garanţii de securitate pentru ambele părţi. „Noi acţionăm în calitate de mediatori. Vom vorbi cu ambele părţi. Sper să obţinem rezultate”, a spus Assoumani despre iniţiativa care până în prezent nu a avut niciun efect.

La finalul summitului Rusia-Africa a fost semnată o declaraţie comună, dar care nu conţine nicio referire la războiul din Ucraina, în schimb condamnă „naţionalismul agresiv, neonazismul şi neofascismul”, termeni ce definesc acuzaţiile prin care Rusia şi-a motivat atacul asupra Ucrainei, precum şi „afrofobia” şi „rusofobia”.

Conform aceleiaşi declaraţii, Rusia şi ţările africane au convenit „să contribuie la finalizarea procesului de decolonizare a Africii şi să solicite compensaţii pentru prejudiciile economice şi umanitare provocate statelor africane ca rezultat al politicilor coloniale, inclusiv restituirea (de către ţările occidentale) a bunurilor culturale sustrase în procesul jafului colonial”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!