Țara din UE care va prelungi restricțiile privind importurile de cereale ucrainene indiferent de decizia Bruxelles-ului

29 Iul. 2023, 20:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2023, 20:00 // Actual //  bani.md

Polonia a decis să prelungească interzicerea importului de cereale ieftine din Ucraina vecină după 15 septembrie, dată până la care este în vigoare măsura, a declarat vineri vicepremierul Jaroslaw Kaczynski la postul naţional de radio – transmite DPA.

Membrii estici ai UE, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, cu aprobarea Bruxelles-ului, şi-au închis pieţele pentru grâul, porumbul, rapiţa şi floarea-soarelui din Ucraina până la 15 septembrie, în încercarea de a-şi proteja propriile sectoare agricole.

Reuniţi la 19 iulie la Varşovia în prezenţa premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki, miniştrii agriculturii din România, Polonia, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia au anunţat că vor solicita Comisiei Europene prelungirea măsurilor preventive pentru o listă mai largă de produse provenite din Ucraina, cel puţin până la finalul acestui an.

Măsurile au fost în vigoare, iniţial până la 5 iunie 2023 însă Comisia Europeană a prelungit restricţiile până pe data 15 septembrie.

În cazul în care interdicţia susţinută de UE nu va fi prelungită, Polonia o va continua în mod independent, a declarat Kaczynski, citat de agenţia de presă poloneză PAP.

El a spus că se aşteaptă ca şi alte ţări să acţioneze în mod similar.

Polonia nu-şi poate sacrifica agricultura, ”iar prietenii noştri ucraineni ar trebui să fie conştienţi de acest lucru”, a afirmat Kaczynski.

Polonia îi ajută pe ucraineni din punct de vedere politic şi militar, a subliniat el. ”Vrem ca ei să câştige acest război”, a adăugat Kaczynski, care conduce partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere.
Tranzitul produselor agricole ucrainene către ţări terţe nu este afectat de interdicţia de import.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 14:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.