VIDEO Peste 100 de persoane au participat la Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova

31 Iul. 2023, 17:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Iul. 2023, 17:27 // Actual //  bani.md

Vineri, 28 iulie, în premieră la Chișinău a avut loc Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova. Evenimentul a avut loc la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, iar printre cele peste 100 de persoane prezente s-au numărat oficiali de stat, reprezentanți ai ambasadelor, mediului academic, oameni de cultură și persoane care simt și trăiesc românește.

Evenimentul a început cu o conferință de presă, susținută de către Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizator al evenimentului; Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica; profesorul Adrian Cioroianu, managerul Bibliotecii Naționale a României și Livia Sârbu, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

„Nu am ales întâmplător Sala Marii Uniri a Muzeului, pentru că despre unire vorbim, despre unirea frățească dintre Republica Moldova și România. Ne-am întâlnit astăzi să celebrăm Imnul României și istoricul acestuia, un imn care însumează șase opere minunate pe care România le-a slăvit și cu care s-a mândrit, și cu care a mers înainte de-a lungul secolelor și spre marea noastră bucurie avem un imn pe care l-am avut în comun în decursul a trei ani. Din 1991 până în 1993 – Imnul „Deșteaptă-te române”, un imn pe care îl avem în suflete. „Deșteaptă-te române” este sloganul cu care mergem înainte”, a menționat Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizatorul evenimentului.

În cadrul sărbătorii, profesorul de istorie Adrian Cioroianu a prezentat istoricul celor șase imnuri ale României de până acum.

„În 1990 s-a revenit la cel mai vechi dintre toate, pentru că „Deșteaptă-te române” e mai vechi decât toate pe care le-am amintit. E un cântec. „Deșteaptă-te române” ne aduce aminte de generația pașoptistă, iar faptul că o vreme l-am împărtășit România și Republica Moldova, poate fi un fragment de trecut, dar și un semn pentru viitor”, a menționat profesorul Adrian Cioroianu, manager general al Bibliotecii Naționale a României.

„Nu ne este niciodată frică să afirmăm faptul că facem parte dintr-un trunchi comun, al originilor aceluiași popor, că ne-am născut împreună, că am trăit împreună o mare bucată de timp, că am scris o pagină din istoria frumoasă împreună, că am plâns și am murit împreună, atunci când istoria ne-a îndemnat să facem acest lucru. Imnul Național al României face parte din cele trei simboluri importante pe care noi le venerăm. Două dintre ele sunt comune – steagul și desigur limba, scrisă și vorbită. Imnul vorbește despre aceleași lucruri, dar în dulcele grai moldovenesc, de o parte și de cealaltă a Prutului”, a adăugat Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași.

Astfel de evenimente sunt o mare onoare și bucurie pentru Muzeul Național de Istorie, gazda acestui eveniment cu o mare încărcătură emoțională și culturală.

“În această sală, acum mai puțin de un an, sărbătoream centenarul încoronării, de unde s-au pornit multe proiecte frumoase împreună cu colegii din România. Muzeul Național de Istorie a Moldovei este pe bună dreptate o punte, un pod cultural, ce leagă malul drept și stâng al Prutului, ce unește aceleași valori și idealuri, ce apropie comunitățile istorice din Republica Moldova și România. Vă mulțumim pentru tot efortul făcut ca să aduceți Imnul României, acasă, a ținut să menționeze directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Livia Sârbu.

Toate cele șase imnuri ale României și cel al Republicii Moldova au fost interpretate de Corul Marii Uniri de la Iași, ansamblu bărbătesc, format din 24 de persoane. Sala a aplaudat fiecare interpretare, iar intonarea imnurilor „Deșteaptă-te române” și „Limba Noastră” a ridicat audiența în picioare. Seara s-a încheiat cu un concert tematic, susținut de Corul Marii Uniri.

Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova a fost organizată la inițiativa Asociației YUFest, cu sprijinul financiar Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!