Rusia domină lumea într-un domeniu crucial: SUA, vulnerabilitate strategică în fața Moscovei și nu pot face nimic

06 Aug. 2023, 07:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2023, 07:31 // Actual //  bani.md

O lovitură de stat din Niger, un stat african din deșertul Sahara, poate schimba lucrurile într-un domeniu crucial de pe piața energetică a lumii.

Orașul Arlit din această țară este punctul zero al unei lupte geopolitice mondiale. Acolo există un zăcământ de uraniu, care a transformat Nigerul, o fostă colonie franceză, în al șaptelea producător de uraniu din lume, acolo unde Rusia domină globul. Datorită acestui aspect, Statele Unite au o vulnerabilitate strategică în fața Moscovei și nu poate face nimic deocamdată pentru a schimba ceva.

Rusia deține supremația în domeniul uraniului îmbogățit necesar funcționării centralelor nucleare, având 45% din piața mondială, potrivit datelor Asociației Mondiale Nucleare, arată Bloomberg.
Este o stăpânire a Rusiei care a creat ceea ce oficialii americani au numit recent o „vulnerabilitate strategică” care este „nesustenabilă”. Aproximativ o treime din tot uraniul îmbogățit consumat anul trecut de utilitățile americane a venit din Rusia, la un cost de aproape 1 miliard de dolari plătit unei companii controlate direct de Kremlin.

La mai bine de un an de la invazia rusă a Ucrainei, Washingtonul nu a interzis importurile de combustibil nuclear rusesc. În primii 50 de ani ai erei nucleare, America a fost autonomă, dar odată cu sfârșitul Războiului Rece, a abandonat în mare măsură extracția de uraniu și, în mod crucial, procesele complexe de conversie și îmbogățire.

Astăzi, SUA sunt în mare măsură „dependentă de sursele internaționale de combustibil nuclear, inclusiv de națiunile care nu au în suflet interesele noastre cele mai bune”, potrivit lui John Wagner, șeful Laboratorului Național Idaho al Departamentului de Energie al SUA.
Modul în care Rusia a ajuns să domine industria combustibilului nuclear este un amestec de noroc geologic, inovație inginerească și un acord diplomatic bine intenționat, convenit de Moscova și Washington imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice.

În primul rând, Rusia este înzestrată cu zăcăminte de uraniu, dându-i un rol natural în industrie. Apoi, inginerii săi au dezvoltat un sistem de îmbogățire a materialului radioactiv care consuma mult mai puțină energie decât metoda preferată de inginerii francezi și americani, făcându-l mult mai ieftin.

Numai acești factori ar fi dat Rusiei un rol important în minerit, conversie și îmbogăţire. Apoi, în 1993, SUA și Rusia au convenit asupra a ceea ce este cunoscut sub numele de programul „de la megatoni la megawați”, în care uraniul foarte îmbogățit de la fostele focoase nucleare sovietice a fost transformat în uraniu slab îmbogățit și expediat în SUA pentru centrale nucleare civile.
Chiar înainte de invazia Ucrainei, industria nucleară americană dădea alarma pentru dependența sa de surse străine. De atunci, discuțiile dintre directori și oficiali guvernamentali au fost despre o criză.

Dacă Nigerul va cădea pe orbita Rusiei, lumea ar depinde și mai mult de Moscova – și de clienții săi – pentru energia atomică. Kazahstanul și Uzbekistanul, două foste republici sovietice, se numără printre cei mai mari producători de uraniu din lume, reprezentând aproximativ 50% din aprovizionarea a lumii. Adăugați Rusia și Nigerul la asta, iar cota crește la puțin peste 60%.

Washington și Paris ar putea dezvolta un plan de creștere a producției prin redeschiderea fabricilor de combustibil nuclear blocate și de a spori sprijinul diplomatic și militar pentru țările producătoare de uraniu, începând din Niger. Occidentul trebuie să acționeze înainte ca Kremlinul să decidă să armeze chiar și utilizarea pașnică a uraniului într-un mod care să facă tranziția la energie fără carbon și mai dificilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.