De ce prețurile încă ne ard la buzunare, deși inflația scade

În ultimele luni în Moldova se înregistrează o scădere rapidă a ratei inflației. În octombrie 2022 inflația anuală a ajuns la 34,6%, maxima din ultimii 23 ani, iar în iulie 2023 a coborât până la 10,7%. În toamnă vom ajunge la o inflație de o singură cifră, sau mai popular spus o inflație mai mică de 10%, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Totuși, temperarea inflației nu înseamnă ieftinirea mărfurilor și produselor.

În primul rând scăderea inflației nu înseamnă scăderea de prețuri. Inflația este un indicator, care arată creșterea prețurilor. Dacă anul trecut inflația a fost de 34%, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Acum inflația a scăzut la 10,7%, dar aceasta doar înseamnă că prețurile au crescut cu doar 10,7% cea ce este de 3 ori mai puțin decât anul trecut, dar ele oricum au crescut. Deci inflația mai mică, doar ne arată că prețurile cresc mai lent, dar oricum cresc.

„Până în luna mai 2023 prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 62% față de anul 2020 !!! Cea ce în 2020 putea fi procurat cu 100 lei, în mai 2023 trebuia de plătit deja 162 lei. Nici pensiile nici salariile nu au crescut atât de mult. Aceasta înseamnă că în acest an populația Moldovei cu veniturile pe care le au pot procura mai puține produse alimentare decât în 2020. Veniturile lor reale, dar și puterea de cumpărare în 2023 este mai mică decât în 2020, sau cu alte cuvinte azi ei sunt mai săraci decât în 2020. De acea scăderea în două luni de vară din 2023 a prețurilor la produsele alimentare cu 1,4%, este o scădere prea mică, pentru a putea fi observată. După această scădere prețurile la produsele alimentare continuă a fi mai mari decât în 2020 cu 59,4%, prea mult pentru a vorbi de o percepție din partea populației că prețurile scad”, a explicat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indicator #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a încasat la bugetul public național aproximativ 2,67 miliarde de lei în perioada 20–24 iulie. De la începutul anului, încasările administrate de Fisc au ajuns la circa 49,4 miliarde de lei, cu 5,1 miliarde de lei sau 11,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai mare sumă a ajuns la bugetul de stat, care a acumulat 20,246 miliarde de lei, față de 17,957 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproape 2,29 miliarde de lei sau 12,8%.

La bugetele locale au ajuns 5,806 miliarde de lei, cu aproximativ 598,2 milioane de lei sau 11,5% mai mult decât anul trecut. Bugetul asigurărilor sociale de stat a acumulat 17,454 miliarde de lei, în creștere cu 1,611 miliarde de lei sau 10,2%, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au primit 5,892 miliarde de lei, cu aproximativ 561,7 milioane de lei sau 10,5% mai mult.

În același timp, controalele efectuate de Fisc au dus la calcularea unor obligații suplimentare la buget de 21,5 milioane de lei. Din suma totală stabilită suplimentar, 15,3 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 6,2 milioane de lei – amenzi.

Tot în aceste cinci zile au fost întocmite 240 de procese-verbale contravenționale, fiind aplicate amenzi în valoare de 333 de mii de lei. În paralel, au fost emise 50 de decizii privind restituirea TVA, iar suma acceptată spre rambursare din buget a fost de 45 de milioane de lei.

Fiscul a recuperat și 31,18 milioane de lei prin măsuri de executare silită aplicate contribuabililor cu datorii. Din această sumă, 30,42 milioane de lei au fost încasate din conturile bancare ale restanțierilor, iar 760 de mii de lei – din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare întreprinse de SFS, au fost achitate restanțe față de buget de 12,49 milioane de lei.