De ce prețurile încă ne ard la buzunare, deși inflația scade

În ultimele luni în Moldova se înregistrează o scădere rapidă a ratei inflației. În octombrie 2022 inflația anuală a ajuns la 34,6%, maxima din ultimii 23 ani, iar în iulie 2023 a coborât până la 10,7%. În toamnă vom ajunge la o inflație de o singură cifră, sau mai popular spus o inflație mai mică de 10%, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Totuși, temperarea inflației nu înseamnă ieftinirea mărfurilor și produselor.

În primul rând scăderea inflației nu înseamnă scăderea de prețuri. Inflația este un indicator, care arată creșterea prețurilor. Dacă anul trecut inflația a fost de 34%, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Acum inflația a scăzut la 10,7%, dar aceasta doar înseamnă că prețurile au crescut cu doar 10,7% cea ce este de 3 ori mai puțin decât anul trecut, dar ele oricum au crescut. Deci inflația mai mică, doar ne arată că prețurile cresc mai lent, dar oricum cresc.

„Până în luna mai 2023 prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 62% față de anul 2020 !!! Cea ce în 2020 putea fi procurat cu 100 lei, în mai 2023 trebuia de plătit deja 162 lei. Nici pensiile nici salariile nu au crescut atât de mult. Aceasta înseamnă că în acest an populația Moldovei cu veniturile pe care le au pot procura mai puține produse alimentare decât în 2020. Veniturile lor reale, dar și puterea de cumpărare în 2023 este mai mică decât în 2020, sau cu alte cuvinte azi ei sunt mai săraci decât în 2020. De acea scăderea în două luni de vară din 2023 a prețurilor la produsele alimentare cu 1,4%, este o scădere prea mică, pentru a putea fi observată. După această scădere prețurile la produsele alimentare continuă a fi mai mari decât în 2020 cu 59,4%, prea mult pentru a vorbi de o percepție din partea populației că prețurile scad”, a explicat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indicator #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 50.000 de pelerini hasidici au ajuns în acest an în orașul Uman, din Ucraina, pentru a marca sărbătoarea Rosh Hashanah, în pofida războiului, alertelor aeriene și închiderii spațiului aerian. Autoritățile locale vorbesc despre un număr record de vizitatori.

Pelerinii merg la Uman pentru a se ruga la mormântul rabinului Nahman din Breslov. În lipsa zborurilor directe spre Ucraina, cei mai mulți ajung mai întâi în Republica Moldova sau în alte state vecine, după care continuă drumul cu autobuze sau transferuri private.

Costurile călătoriei sunt însă foarte mari. O deplasare VIP cu un automobil de lux din Europa poate ajunge la aproximativ 4.000 de euro. Un pelerin american a declarat că a achitat 1.200 de dolari doar pentru un transfer privat din Republica Moldova.

Prețurile cresc și la Uman. O săptămână într-o cameră împărțită cu alte aproximativ 40 de persoane, cu o singură baie și o singură toaletă, poate costa în jur de 200 de dolari. Cazarea cu masă într-un complex al comunității ajunge la circa 600 de dolari.

Un pelerin din Statele Unite a declarat pentru Deutsche Welle că patru zile petrecute într-un hotel din Uman l-au costat 20.000 de dolari.

S-au scumpit și alimentele. O pizza care anterior costa între 5 și 10 dolari poate ajunge acum la 25 de dolari.

Pelerinajul generează venituri importante pentru locuitorii orașului, care închiriază apartamente, lucrează în hoteluri și bucătării, comercializează cartele SIM, haine și suveniruri sau oferă servicii de transport și manipulare a bagajelor.

Rabinul Natan Ben Nun estimează că, dacă cei aproximativ 50.000 de vizitatori vor cheltui în medie câte 2.000 de dolari, pelerinajul ar putea genera pentru Uman o cifră de afaceri de circa 100 de milioane de dolari.