De ce prețurile încă ne ard la buzunare, deși inflația scade

În ultimele luni în Moldova se înregistrează o scădere rapidă a ratei inflației. În octombrie 2022 inflația anuală a ajuns la 34,6%, maxima din ultimii 23 ani, iar în iulie 2023 a coborât până la 10,7%. În toamnă vom ajunge la o inflație de o singură cifră, sau mai popular spus o inflație mai mică de 10%, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Totuși, temperarea inflației nu înseamnă ieftinirea mărfurilor și produselor.

În primul rând scăderea inflației nu înseamnă scăderea de prețuri. Inflația este un indicator, care arată creșterea prețurilor. Dacă anul trecut inflația a fost de 34%, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Acum inflația a scăzut la 10,7%, dar aceasta doar înseamnă că prețurile au crescut cu doar 10,7% cea ce este de 3 ori mai puțin decât anul trecut, dar ele oricum au crescut. Deci inflația mai mică, doar ne arată că prețurile cresc mai lent, dar oricum cresc.

„Până în luna mai 2023 prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 62% față de anul 2020 !!! Cea ce în 2020 putea fi procurat cu 100 lei, în mai 2023 trebuia de plătit deja 162 lei. Nici pensiile nici salariile nu au crescut atât de mult. Aceasta înseamnă că în acest an populația Moldovei cu veniturile pe care le au pot procura mai puține produse alimentare decât în 2020. Veniturile lor reale, dar și puterea de cumpărare în 2023 este mai mică decât în 2020, sau cu alte cuvinte azi ei sunt mai săraci decât în 2020. De acea scăderea în două luni de vară din 2023 a prețurilor la produsele alimentare cu 1,4%, este o scădere prea mică, pentru a putea fi observată. După această scădere prețurile la produsele alimentare continuă a fi mai mari decât în 2020 cu 59,4%, prea mult pentru a vorbi de o percepție din partea populației că prețurile scad”, a explicat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indicator #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.