Nenorocirea care a lovit crunt Moldova! Sunt afectați mii de oameni: Lumea pleacă pentru un loc de trai mai bun

Rectorul Academiei de Studii Economice subliniază impactul negativ al natalității scăzute și al exodului populației

Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică în creștere, marcând unul dintre cele mai accentuate ritmuri de depopulare din lume. Această realitate se reflectă în numărul redus de elevi și studenți prezenți în instituțiile de învățământ din țară, potrivit declarațiilor rectorului Academiei de Studii Economice, Alexandru Stratan. Problemele majore cu care se confruntă țara sunt natalitatea extrem de scăzută și migrația masivă a populației.

În urma unei reforme universitare, Academia de Studii Economice a preluat Institutul Național de Cercetări Economice, care include Centrul de Cercetări Demografice – singura structură din Republica Moldova care realizează prognoze demografice oficiale. Rectorul ASEM subliniază că datele oficiale evidențiază situația demografică precară a țării, întrucât tot mai mulți cetățeni moldoveni aleg să părăsească țara pentru a-și căuta un viitor mai bun în străinătate.

„Moldova este țara cu cel mai rapid ritm de depopulare. Trebuie să luăm măsuri pentru a opri această tendință. Avem două componente principale: natalitatea scăzută, deoarece numărul nașterilor este mai mic decât numărul deceselor, și migrația. Dacă în anii 2000 oamenii plecau în străinătate în căutarea unui loc de muncă mai bun, acum plecările sunt motivate de dorința de a avea o viață mai bună, de servicii de calitate superioară. Exodul actual cuprinde și persoane care nu fac parte din categoria celor defavorizate”, a declarat Alexandru Stratan în cadrul emisiunii “Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Rectorul a subliniat că bugetul de stat al Republicii Moldova se confruntă cu un șoc dublu: pe de o parte, forța de muncă potențială pleacă în străinătate, iar pe de altă parte, persoanele ajunse la vârsta pensionării se întorc în țară.

“Pleacă segmentul de vârstă cuprins între 25 și 40 de ani, care este în perioada cea mai productivă. De asemenea, observăm revenirea persoanelor de peste 60 de ani, adică a celor care sunt la vârsta de pensionare. Astfel, pe de o parte, pierdem populația care poate contribui la dezvoltarea economică și poate asigura plățile sociale, iar pe de altă parte, există o presiune suplimentară atunci când se întorc doar persoanele de vârsta pensionară”, a adăugat rectorul Academiei de Studii Economice.

Populația Republicii Moldova se va reduce cu 200 mii de oameni în cinci ani, la 2,32 milioane locuitori, arată estimările făcute de FMI privind evoluția economică a Republicii Moldova.

Astfel, populația țării se va reduce treptat. În anul 2023 va fi de 2,49 milioane locuitori, în 2024 – 2,45 milioane locuitori, iar în anul 2027 – 2,32 milioane locuitori.

FMI atrage atenția că depopularea Republicii Moldova rămâne o problemă gravă pentru țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depopulare #migrație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).