Nenorocirea care a lovit crunt Moldova! Sunt afectați mii de oameni: Lumea pleacă pentru un loc de trai mai bun

Rectorul Academiei de Studii Economice subliniază impactul negativ al natalității scăzute și al exodului populației

Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică în creștere, marcând unul dintre cele mai accentuate ritmuri de depopulare din lume. Această realitate se reflectă în numărul redus de elevi și studenți prezenți în instituțiile de învățământ din țară, potrivit declarațiilor rectorului Academiei de Studii Economice, Alexandru Stratan. Problemele majore cu care se confruntă țara sunt natalitatea extrem de scăzută și migrația masivă a populației.

În urma unei reforme universitare, Academia de Studii Economice a preluat Institutul Național de Cercetări Economice, care include Centrul de Cercetări Demografice – singura structură din Republica Moldova care realizează prognoze demografice oficiale. Rectorul ASEM subliniază că datele oficiale evidențiază situația demografică precară a țării, întrucât tot mai mulți cetățeni moldoveni aleg să părăsească țara pentru a-și căuta un viitor mai bun în străinătate.

„Moldova este țara cu cel mai rapid ritm de depopulare. Trebuie să luăm măsuri pentru a opri această tendință. Avem două componente principale: natalitatea scăzută, deoarece numărul nașterilor este mai mic decât numărul deceselor, și migrația. Dacă în anii 2000 oamenii plecau în străinătate în căutarea unui loc de muncă mai bun, acum plecările sunt motivate de dorința de a avea o viață mai bună, de servicii de calitate superioară. Exodul actual cuprinde și persoane care nu fac parte din categoria celor defavorizate”, a declarat Alexandru Stratan în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Rectorul a subliniat că bugetul de stat al Republicii Moldova se confruntă cu un șoc dublu: pe de o parte, forța de muncă potențială pleacă în străinătate, iar pe de altă parte, persoanele ajunse la vârsta pensionării se întorc în țară.

„Pleacă segmentul de vârstă cuprins între 25 și 40 de ani, care este în perioada cea mai productivă. De asemenea, observăm revenirea persoanelor de peste 60 de ani, adică a celor care sunt la vârsta de pensionare. Astfel, pe de o parte, pierdem populația care poate contribui la dezvoltarea economică și poate asigura plățile sociale, iar pe de altă parte, există o presiune suplimentară atunci când se întorc doar persoanele de vârsta pensionară”, a adăugat rectorul Academiei de Studii Economice.

Populația Republicii Moldova se va reduce cu 200 mii de oameni în cinci ani, la 2,32 milioane locuitori, arată estimările făcute de FMI privind evoluția economică a Republicii Moldova.

Astfel, populația țării se va reduce treptat. În anul 2023 va fi de 2,49 milioane locuitori, în 2024 – 2,45 milioane locuitori, iar în anul 2027 – 2,32 milioane locuitori.

FMI atrage atenția că depopularea Republicii Moldova rămâne o problemă gravă pentru țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depopulare #migrație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom