Tehnici de propagandă în era informației: Formarea opiniei publice și manipularea

În era tehnologiei informației, diseminarea opiniilor și gestionarea opiniei publice au dobândit noi dimensiuni. Tehnicile de propagandă, caracterizate prin difuzarea de fapte deformate, informații distorsionate și date deliberat false, au devenit un instrument puternic de influențare a conștiinței de masă, potrivit lui Oleksandr Horokhovskyi, trainerul care a vorbit în cadrul celui de al doilea curs „Propaganda rusă” în cadrul proiectului Impact Podcast.

Propaganda, ca fenomen complex, utilizează diverse metode și „rețete pentru feluri de mâncare diferite”, alcătuite din ingrediente comune. În funcție de obiectivele urmărite prin distorsionarea informațiilor, sunt selectate ingredientele adecvate pentru „gătirea felului de mâncare”. Cea mai versatilă practică din acest meniu este propaganda, care poate fi creată dintr-o varietate de ingrediente în funcție de efectul dorit.

Manipularea, una dintre metodele cheie de distorsionare a informațiilor, joacă un rol esențial în practicile de propagandă. Aceasta poate lua forma manipulării argumentelor și faptelor logice, precum și a manipulării conștiinței și comportamentului. În contextul condițiilor actuale, operațiunile speciale de informații și psihologie (IPSO) devin extrem de periculoase, capabile să introducă profund idei de propagandă.

Metodele moderne de propagandă creează matrici pseudoinformaționale, care pot fi folosite în războaiele informaționale împotriva diferitelor obiecte – fie că este vorba de fapte, fenomene, societatea civilă sau chiar de un stat. Aceste „matrici” pot fi adaptate pentru a se potrivi cu diverse scopuri și obiective, inclusiv amploarea impactului informației, durata și intensitatea acesteia.

Sistemul de influență al „propagandei schimbării sensului” utilizează metode clasice de propagandă precum „marea minciună”, „heringul stricat”, „dovezi absolute”, „40 cu 60” și repetarea frecventă. Aceste metode permit crearea unei viziuni distorsionate asupra evenimentelor și influențarea opiniei publice pentru a obține anumite rezultate.

În era informațională modernă, înțelegerea tehnicilor de propagandă și a metodelor de distorsionare a informațiilor este cheia pentru a face diferența între manipulări și pentru a dezvolta o percepție mai critică și mai conștientă a lumii înconjurătoare.

Pentru a pune întrebări experților, puteți accesa canalul de Telegram al proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#media #propaganda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.