Tehnici de propagandă în era informației: Formarea opiniei publice și manipularea

În era tehnologiei informației, diseminarea opiniilor și gestionarea opiniei publice au dobândit noi dimensiuni. Tehnicile de propagandă, caracterizate prin difuzarea de fapte deformate, informații distorsionate și date deliberat false, au devenit un instrument puternic de influențare a conștiinței de masă, potrivit lui Oleksandr Horokhovskyi, trainerul care a vorbit în cadrul celui de al doilea curs „Propaganda rusă” în cadrul proiectului Impact Podcast.

Propaganda, ca fenomen complex, utilizează diverse metode și „rețete pentru feluri de mâncare diferite”, alcătuite din ingrediente comune. În funcție de obiectivele urmărite prin distorsionarea informațiilor, sunt selectate ingredientele adecvate pentru „gătirea felului de mâncare”. Cea mai versatilă practică din acest meniu este propaganda, care poate fi creată dintr-o varietate de ingrediente în funcție de efectul dorit.

Manipularea, una dintre metodele cheie de distorsionare a informațiilor, joacă un rol esențial în practicile de propagandă. Aceasta poate lua forma manipulării argumentelor și faptelor logice, precum și a manipulării conștiinței și comportamentului. În contextul condițiilor actuale, operațiunile speciale de informații și psihologie (IPSO) devin extrem de periculoase, capabile să introducă profund idei de propagandă.

Metodele moderne de propagandă creează matrici pseudoinformaționale, care pot fi folosite în războaiele informaționale împotriva diferitelor obiecte – fie că este vorba de fapte, fenomene, societatea civilă sau chiar de un stat. Aceste „matrici” pot fi adaptate pentru a se potrivi cu diverse scopuri și obiective, inclusiv amploarea impactului informației, durata și intensitatea acesteia.

Sistemul de influență al „propagandei schimbării sensului” utilizează metode clasice de propagandă precum „marea minciună”, „heringul stricat”, „dovezi absolute”, „40 cu 60” și repetarea frecventă. Aceste metode permit crearea unei viziuni distorsionate asupra evenimentelor și influențarea opiniei publice pentru a obține anumite rezultate.

În era informațională modernă, înțelegerea tehnicilor de propagandă și a metodelor de distorsionare a informațiilor este cheia pentru a face diferența între manipulări și pentru a dezvolta o percepție mai critică și mai conștientă a lumii înconjurătoare.

Pentru a pune întrebări experților, puteți accesa canalul de Telegram al proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#media #propaganda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociațiile de economii și împrumut au acordat împrumuturi în valoare de aproape 770 de milioane de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei la 31 august 2026. Volumul finanțărilor acordate a crescut cu aproximativ 5% față de perioada precedentă de raportare, însă depunerile noi de economii au înregistrat o scădere de aproape 21%, ceea ce evidențiază o evoluție diferită a principalelor fluxuri financiare din sector.

Conform datelor BNM, plățile pentru acordarea împrumuturilor au ajuns la 769,8 milioane de lei, comparativ cu 733 de milioane de lei în perioada precedentă. În același timp, asociațiile au încasat 609 milioane de lei din rambursarea împrumuturilor acordate, în creștere de la 590,7 milioane de lei.

Diferența dintre împrumuturile acordate și rambursările încasate a ajuns astfel la aproximativ 160,8 milioane de lei, față de 142,3 milioane de lei în perioada precedentă. Această evoluție indică un volum mai mare al finanțărilor noi în raport cu recuperările de principal, fără a reprezenta însă, în sine, o măsură exactă a creșterii portofoliului de credite.

O evoluție se observă la economiile atrase de la membrii asociațiilor. Încasările din depuneri au scăzut de la 426,9 milioane la 338,1 milioane de lei, respectiv cu 20,8%.

Totuși, și retragerile au înregistrat o reducere de la 398,9 milioane la 278,1 milioane de lei, echivalentul unei diminuări de 30,3%. Drept rezultat, diferența pozitivă dintre depunerile atrase și cele rambursate a crescut de peste două ori, de la aproximativ 28 de milioane la aproape 60 de milioane de lei.

La capitolul venituri din dobânzi, asociațiile de economii și împrumut au încasat 173 de milioane de lei, în creștere cu 6,2% față de cele 162,9 milioane de lei raportate anterior. În paralel, dobânzile plătite au crescut de la 31,4 milioane la 37 de milioane de lei, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 17,8%.

Cheltuielile destinate angajaților și contribuțiilor sociale și medicale au însumat aproape 72 de milioane de lei, față de 69,5 milioane de lei în perioada precedentă, înregistrând o creștere de 3,6%.

În pofida majorării împrumuturilor acordate și a încasărilor din dobânzi, fluxul net de numerar din activitatea operațională a rămas negativ, la minus 26,7 milioane de lei. Totuși, rezultatul reprezintă o îmbunătățire comparativ cu perioada precedentă, când ieșirile nete depășeau intrările cu 32,1 milioane de lei.

Fluxul net total de numerar a fost de minus 26,2 milioane de lei, față de minus 30,2 milioane de lei anterior. În consecință, soldul de numerar de la sfârșitul perioadei a constituit 28,1 milioane de lei, comparativ cu 29,2 milioane de lei în perioada precedentă.

#buletin #bani #credit