Tehnici de propagandă în era informației: Formarea opiniei publice și manipularea

În era tehnologiei informației, diseminarea opiniilor și gestionarea opiniei publice au dobândit noi dimensiuni. Tehnicile de propagandă, caracterizate prin difuzarea de fapte deformate, informații distorsionate și date deliberat false, au devenit un instrument puternic de influențare a conștiinței de masă, potrivit lui Oleksandr Horokhovskyi, trainerul care a vorbit în cadrul celui de al doilea curs „Propaganda rusă” în cadrul proiectului Impact Podcast.

Propaganda, ca fenomen complex, utilizează diverse metode și „rețete pentru feluri de mâncare diferite”, alcătuite din ingrediente comune. În funcție de obiectivele urmărite prin distorsionarea informațiilor, sunt selectate ingredientele adecvate pentru „gătirea felului de mâncare”. Cea mai versatilă practică din acest meniu este propaganda, care poate fi creată dintr-o varietate de ingrediente în funcție de efectul dorit.

Manipularea, una dintre metodele cheie de distorsionare a informațiilor, joacă un rol esențial în practicile de propagandă. Aceasta poate lua forma manipulării argumentelor și faptelor logice, precum și a manipulării conștiinței și comportamentului. În contextul condițiilor actuale, operațiunile speciale de informații și psihologie (IPSO) devin extrem de periculoase, capabile să introducă profund idei de propagandă.

Metodele moderne de propagandă creează matrici pseudoinformaționale, care pot fi folosite în războaiele informaționale împotriva diferitelor obiecte – fie că este vorba de fapte, fenomene, societatea civilă sau chiar de un stat. Aceste „matrici” pot fi adaptate pentru a se potrivi cu diverse scopuri și obiective, inclusiv amploarea impactului informației, durata și intensitatea acesteia.

Sistemul de influență al „propagandei schimbării sensului” utilizează metode clasice de propagandă precum „marea minciună”, „heringul stricat”, „dovezi absolute”, „40 cu 60” și repetarea frecventă. Aceste metode permit crearea unei viziuni distorsionate asupra evenimentelor și influențarea opiniei publice pentru a obține anumite rezultate.

În era informațională modernă, înțelegerea tehnicilor de propagandă și a metodelor de distorsionare a informațiilor este cheia pentru a face diferența între manipulări și pentru a dezvolta o percepție mai critică și mai conștientă a lumii înconjurătoare.

Pentru a pune întrebări experților, puteți accesa canalul de Telegram al proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#media #propaganda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.