Elveția: Primul declin lunar al exporturilor de ceasuri din ultimii doi ani

Exporturile de ceasuri elveţiene au scăzut uşor în iulie, primul declin lunar din ultimii doi ani, deoarece cererea a început să încetinească, în contextul preţurilor mai ridicate şi al presiunilor economice.

Datele statistice publicate de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie (FH) arată că exporturile de ceasuri au scăzut luna trecută cu 0,9%, în termeni de valoare, la 2,2 miliarde franci elveţieni (2,5 miliarde de dolari), pe fondul reducerii cererii, în special din China.

Conform Bloomberg, exporturile către China, a doua mare piaţă după SUA, au scăzut în iulie cu 16,6%, după creşterea semnificativă de anul trecut. Singapore, o altă pieţe cheie, a înregistrat un declin de 7,9%. În iulie, livrările către SUA au crescut cu 5,2%. În 2021, Statele Unite au depăşit China, devenind principala piaţă pentru ceasurile elveţiene.

Datele sugerează că cererea ridicată pentru ceasurile elveţiene costisitoare a început să se atenueze, în condiţiile în care pe ansamblul anului trecut, exporturile de ceasuri elveţiene au atins un nivel record de peste 24 de miliarde de franci. Brandurile de la Omega la Patek Philippe şi Rolex au majorat preţurile, pentru a compensa costurile de producţie mai ridicate.

Analistul Patrik Schwendimann de la Zuercher Kantonalbank susţine că declinul lunar al exporturilor este neaşteptat şi ar putea afecta negativ acţiunile Richemont şi Swatch Group AG.

„Totuşi, ca de obicei, o singură lună de scădere a exporturilor de ceasuri nu ar trebui supraestimată”, a explicat el, previzionând o revenire a creşterii exporturilor în august şi septembrie.

Ultima dată când s-a înregistrat o scădere lunară a exporturilor de ceasuri elveţiene a fost în ianuarie 2021.

„Uşorul declin nu va avea un impact semnificativ asupra tendinţei generale previzionată pentru 2023”, a apreciat Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie.

Exporturile au scăzut pe toate segmentele de preţ, cu excepţia ceasurilor cu preţuri de peste 3.000 franci elveţieni, unde s-a înregistrat un avans de 2,2%.

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova vor fi obligate să transmită Băncii Naționale informații detaliate despre angajații a căror remunerație anuală ajunge la cel puțin 1 milion de euro, echivalentul în lei. Măsura face parte dintr-un proiect amplu de modificare a regulilor de raportare bancară, lansat de BNM pentru consultări publice.

Nu este vorba doar despre salariul propriu-zis. În calculul remunerației vor intra componentele fixe și variabile ale veniturilor, inclusiv salariile, bonusurile, plățile compensatorii sau cele pe termen lung, remunerația în acțiuni ori instrumente legate de acțiuni și contribuțiile la pensie, acolo unde acestea fac parte din pachetul de remunerare. Proiectul prevede un formular special în care BNM va colecta inclusiv numărul persoanelor cu venituri ridicate, funcția ocupată, domeniul de activitate și structura remunerației.

Raportarea nu se va limita la conducerea băncilor. În document sunt prevăzute categorii precum membrii conducerii superioare, persoanele care exercită funcții de control și ceilalți membri ai personalului. Băncile vor trebui să identifice persoanele care intră în categoria veniturilor ridicate și să se asigure că informațiile transmise BNM sunt complete și corecte. În raportare va fi indicat inclusiv numărul femeilor și bărbaților din această categorie.

BNM își propune astfel să obțină o imagine mai clară asupra modului în care sunt stabilite și distribuite remunerațiile în sectorul bancar. Proiectul transpune în cadrul național cerințele europene privind colectarea datelor despre persoanele cu venituri ridicate, iar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, datele agregate urmează să fie transmise Autorității Bancare Europene.

Noul raport este prevăzut să fie introdus începând cu 1 ianuarie 2028 și să fie prezentat anual, până la 15 iunie a anului următor perioadei de raportare. În document sunt prevăzute raportări atât pentru băncile din Republica Moldova și sucursalele lor din străinătate, cât și pentru sucursalele din Moldova ale băncilor străine, în funcție de situația concretă a grupului bancar. Pentru anumite structuri de grup, raportarea va fi făcută și la nivel consolidat.

Proiectul BNM nu se oprește însă la salariile din sectorul bancar. O altă noutate este introducerea unui raport semestrial privind dividendele achitate acționarilor băncilor. Băncile vor trebui să raporteze data aprobării distribuirii dividendelor, data plății, tipul dividendelor, valoarea achitată, date despre acționar și contul în care au fost transferați banii. Scopul este monitorizarea mai bună a transparenței structurii de proprietate și analiza riscurilor asociate, inclusiv din perspectiva spălării banilor și finanțării terorismului.

Mai multe informații vor ajunge la BNM și despre relația băncilor cu întreprinderile mici și mijlocii. Depozitele atrase de la IMM-uri vor fi raportate separat, atât pentru depozitele la vedere, cât și pentru cele la termen, inclusiv în funcție de moneda în care sunt constituite. BNM spune că aceste date sunt necesare pentru a urmări mai exact evoluția și nivelul de dezvoltare al sectorului IMM.

Totodată, băncile vor trebui să prezinte anual informații despre activitatea sucursalelor în profil regional. Noul formular va permite BNM să vadă, pentru municipii, raioane și UTA Găgăuzia, volumul creditelor și avansurilor acordate, valoarea datoriilor financiare evaluate la cost amortizat și numărul anual al salariaților.

Proiectul mai aduce modificări în raportarea portofoliului de acreditive și garanții emise de bănci. BNM va primi informații privind beneficiarii, tipul operațiunilor, sumele și moneda, datele asumării și expirării contractelor, precum și dacă obligațiile au fost sau nu executate.