China „anexează“ teritorii disputate cu Rusia și India şi provoacă reacţia New Delhi

Noi hărți geografice au fost aprobate oficial în China. Pe aceste hărți o parte a teritoriului Federației Ruse și Indiei este trecut ca fiind parte din Republica Populară Chineză.

În noua ediție a hărților geografice pentru 2023, site-ul de stat chinez „Serviciul Cartografic de Hărți Standard” a marcat Marea Insula Ussuri ca un teritoriu complet chinezesc. Canalele de propagandă rusești nu au ratat acest fapt. În special, RBC scrie că Marea Insula Ussuri „a rămas un teritoriu disputat al Rusiei și al Republicii Populare Chineze în ultimii 100 de ani”.

„În 2008, țările au încheiat un acord, împărțind insula în jumătate, dar acest lucru nu este indicat pe noile hărți din China”, subliniază articolul. Google Maps arată acum această zonă, ca parte a Federației Ruse (Khabarovsk Krai). Guvernul chinez consideră că o parte din teritoriile Federației Ruse au fost date Rusiei în mod ilegal. Vorbim de terenuri cu o suprafață totală de peste un milion de kilometri pătrați, care au aparținut Chinei până la dinastia Qing (1636-1912), dar au devenit parte a Federației Ruse în timpul Rusiei țariste.

Marea Insulă Ussuri este o insulă fluvială situată la confluența râurilor Ussuri și Amur, în imediata apropiere a orașului rus Habarovsk. Insula este situată lângă insula chineză Yinlong (Tarabarov) și alte câteva zeci de insulițe mici.

Pe lângă Marea Insula Ussuri, China a marcat ca teritoriu al său statul indian Arunachal Pradesh și regiunea de graniță Aksai.

India protestează

Ministrul de Externe indian, Subrahmanyam Jaishankar, a calificat marţi drept „absurdă” publicarea de către China a unei hărţi a graniţelor sale în care „a anexat” mai multe teritorii în litigiu între cele două ţări. Această hartă includea ca parte a Chinei un teritoriu administrat de India, Arunachal Pradesh, în nord-estul ţării.

„China a publicat şi în trecut hărţi de acest tip în care a revendicat teritorii care nu îi aparţineau. Publicarea unei hărţi nu înseamnă nimic”, a spus ministrul indian în cadrul unui forum organizat de postul indian NDTV. „Ne este foarte clar care ne sunt teritoriile. A face afirmaţii absurde nu transformă teritoriile altor popoare în propriile tale teritorii”, a adăugat el.

Comentariul ministrului indian intervine la o zi după ce China a publicat oficial versiunea actualizată a hărţii ţării şi a folosit-o pe site-uri guvernamentale precum Ministerul Resurselor Naturale, a informat pe reţeaua de socializare X (fostă Twitter) oficiosul chinez Global Times.

Această hartă includea ca parte a Chinei un teritoriu administrat de India, Arunachal Pradesh, în nord-estul ţării.

În acest sens, India a transmis „părţii chineze un protest puternic pe canale diplomatice faţă de aşa-numita „hartă standard a Chinei din 2023, care revendică teritoriul Indiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE indian într-un comunicat, Arindam Bagchi.

„Respingem aceste revendicări, deoarece nu au fundament. Asemenea măsuri ale Chinei nu fac decât să complice soluţionarea problemei frontaliere”, a apreciat oficialul indian.

Suveranitatea Arunachal Pradesh a fost revendicată de India şi China practic încă de la crearea statului indian în 1947, în timp ce ambele ţări au o dispută istorică asupra altor regiuni din Himalaya, precum Aksai Chin administrată de Beijing şi revendicată de India.

Relaţiile bilaterale dintre cele două ţări cele mai populate ale lumii se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, în ciuda comentariilor de ambele părţi în căutarea normalităţii şi a numeroaselor runde de convorbiri militare pentru a reduce tensiunea de-a lungul graniţei.

În acest sens, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, şi preşedintele Chinei, Xi Jinping, au convenit săptămâna trecută să intensifice negocierile pentru a grăbi retragerea şi detensionarea în zonă în cadrul unei conversaţii în marginea celui de-al XV-lea summit al şefilor de stat şi de guvern din BRICS, care a avut loc în Africa de Sud.
Relaţiile bilaterale au fost grav afectate după o ciocnire frontalieră în Valea Galwan, în iunie 2020, în vestul Himalaya, cea mai gravă din ultimii 45 de ani între cele două puteri nucleare, în care cel puţin 20 de soldaţi indieni au fost ucişi şi 76 de răniţi, în timp ce Beijingul a recunoscut patru morţi şi un rănit grav.

Ultima dintre aceste ciocniri la graniţă a avut loc în aprilie, când China a redenumit unilateral 11 locuri din regiunea Arunachal Pradesh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#teritorii #harta #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oleg Tinkov, fostul bancher rus care a părăsit Rusia, a reușit să construiască într-un timp record un business bancar de miliarde de dolari în Mexic. Fintech-ul său, Plata, a devenit primul unicorn din America Latină din 2022, după ce a atras o investiție de 160 de milioane de dolari de la investitori americani și europeni, ajungând la o evaluare de 1,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

În decembrie 2024, Plata Card a primit licența bancară, devenind una dintre cele mai valoroase companii fintech din regiune.

Plata Card este construită după modelul primului său business bancar de succes, Tinkoff Bank din Rusia. Compania a intrat pe piața mexicană cu dobândă anuală de aproximativ 75%, cashback de până la 5% la patru categorii selectate și 1% la restul achizițiilor.

Livrare la domiciliu prin curieri, care ajută și la setarea aplicației mobile. Tinkov a fost unul dintre primii investitori ai Plata, după ce și-a vândut pachetul de 35% din TCS Group, proprietarul Tinkoff Bank, în aprilie 2022 către holdingul Interros, controlat de miliardarul Vladimir Potanin.

Bancherul a atras alături de el o echipă formată din foști angajați Tinkoff Bank, printre care:

Danil Anisimov, fost vicepreședinte pentru produse;
Neri Tollardo, fost vicepreședinte pentru strategie;
Alexandr Bro, fost responsabil pentru parteneriate și carduri de loialitate.
Într-un interviu, Anisimov a explicat că Mexicul este o piață cu un grad scăzut de bancarizare, ceea ce oferă un potențial imens de creștere pentru un fintech inovator precum Plata.

Plata nu este singurul proiect financiar în care Oleg Tinkov este implicat. În Europa, el a investit în neobanca Vivid Money, pe care o numește „micul Tinkoff”. Lansată în Germania de Artem Yamanov și Alexandr Emeșev, foști manageri Tinkoff Bank, Vivid Money a crescut de cinci ori baza de clienți, ajungând la peste 500.000 de utilizatori și o evaluare de 775 milioane de euro.

De asemenea, Tinkov este implicat în două fintech-uri din Filipine, Salmon și Skyro, fonduri lansate împreună cu foști colegi din echipa sa.

În februarie 2025, Tinkov declara că 30% dintre cei mai buni 100 de angajați ai Tinkoff Bank s-au alăturat Plata, iar el continuă să ofere consultanță fintech-ului. El estimează că start-up-ul are 80% șanse de succes, având în vedere similaritățile dintre piața mexicană și cea rusească.

Cu o evaluare de 1,5 miliarde de dolari, Plata este acum unul dintre cele mai promițătoare fintech-uri din America Latină, iar succesul său ar putea marca revenirea spectaculoasă a lui Oleg Tinkov pe scena financiară globală.