Trei zile de VinOpera, în trei locaţii diferite, cu recitaluri de muzică clasică, rock şi folclor

În perioada 30 august – 1 septembrie Fundaţia Constantin Mimi a organizat Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera, ediţia a VI-ea, la care au participat în total peste 90 de artişti şi muzicieni din Republica Moldova şi România şi care a fost urmărit de peste 3500 de spectatori. În premieră, evenimentul s-a desfăşurat în trei locaţii diferite. Concertele organizate în satele Varniţa şi Bulboaca au fost cu acces liber pentru toţi doritorii.

Festivalul a început pe 30 august, cu un recital la Varniţa, susţinut de „Gândul Mâţei Band” şi Ansamblul Etnofolcloric „Plăieşii”. Gazda serii, preşedintele Fundaţiei Constantin Mimi, Cristina Frolov, a menţionat de pe scena amplasată în faţa Casei de Cultură din Varniţa, că este mândră că a reuşit să extindă festivalul în zona rurală şi împreună cu primăriile să promoveze localităţile din regiune.

„Fundaţia Constantin Mimi în parteneriat cu primăriile din regiune, mai ales Bulboaca, Hârbovăţ, Gura Bâcului şi Varniţa lucrează la crearea unui nou traseu turistic care ar urma să atragă investiţii în această regiune, în domeniul turismului. Acesta este şi motivul pentru care organizăm aceste concerte în sate, pentru că ne dorim de pe acum să promovăm regiunea”, a menţionat Cristina Frolov.

Pe 31 august, la Bulboaca, locuitorii din regiune, dar şi toţi doritorii, au putut participa la un concert care a îmbinat melodiile la nai, în interpretarea lui Constantin Moscovici, cu vocile tinerei interprete Andreea Josan şi a surorii maestrului Nadejda Moscovici. Seara s-a înceiat cu un recital susţinut de Felicia Dunaf şi „Dunaff Band” care a interpretat o combinaţie dintre hituri autohtone şi internaţionale.

Concertul s-a desfăşurat în preajma Gării de trenuri din Bulboaca, zonă care nu a fost aleasă deloc întâmplător, mărturiseşte Cristina Frolov.

„Gara de trenuri este şi aceasta un monument de arhitectură foarte important pentru localitatea Bulboaca, construit în anii 1870. Avem şi butucul de viţă-de-vie, cel mai vechi butuc din ţară, care la fel este o atracţie turistică. Vrem să aducem cultura mai aproape de cetăţenii din satele noastre şi să atragem turişti din alte locaţlităţi, pentru ca ei să se convingă că aici există lume frumoasă şi locuri frumoase care ar putea fi vizitate”, spune Cristina Frolov.

Apogeul Festivalului VinOpera – la Castel Mimi

Seara de gală a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera a avut loc pe 1 septembrie, la Castel Mimi, cu un concert simfonic grandios, condus de dirijorul român Daniel Jinga. Pe scenă au urcat peste 60 de muzicieni şi artişti de operă, printre ei – Iordache Basalic, Mădălina Barbu, Dumitru Mîţu şi Lilia Istratii.

La eveniment au participat înalţi oaspeţi de la conducerea ţării şi misiunile diplomatice acreditate la Chişinău. Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu; ministrul Culturii, Sergiu Prodan; consilierul prezidenţial al preşedindelui Klaus Iohannis, Sergiu Nistor; secretarul de Stat al Ministerului de Externe al României, Andrei Novac; Ambadadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon; Ambasadorul UE la Chişinău, Janis Mazeiks; Ambasadorul României, Cristian-Leon Ţurcanu; Ambasadorul Japoniei, Dl. YAMADA Yoichiro; secretarul de Stat al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, Adrian Dupu; preşedintele Institutului Cultural Român de la Bucureşti, Liviu Jicman; precum şi preşedintele filialei ICR “Mihai Eminescu” de la Chişinău, Monica Babuc, au urmărit prestaţia artiştilor din primele rânduri.

Pe lângă interpretările solo, publicul a fost încântat să urmărească duetele formate din vocile Liliei Istratii şi a tenorului Dumitru Mîţu, interpretând „Lippen schweigen” de Franz Lehár. “Chitarra romana” de Eldo Di Lazzaro şi “Funiculì, Funiculà” de Luigi Denza, au sunat spectaculos prin vocile lui Iordache Basalic şi Dumitru Mîţu. Seara de gală s-a încheiat cu renumita arie „O sole Mio”. Compoziţia lui Eduardo di Capua și Alfredo Mazzucchi a fost interpretată de către toţi cei patru artişti de operă şi a fost aplaudată îndelung de publicul ridicat în picioare.

Fundaţia Constantin Mimi a înmânat trofeul VinOpera, în semn de mulţumire şi apreciere, dirijorului Daniel Jinga, baritonului Iordache Basalic, sopranei Mădălina Barbu, mezzo-sopranei Lilia Istratii şi tenorului Dumitru Mîţu.

“Responsabilitatea noastră, a Fundaţiei Constantin Mimi, a Castel Mimi şi a familiei mele este să demonstrăm că atunci când este dorinţă totul se poate şi Bulboaca poate deveni centrul Europei pentru o zi. Suntem mândri că reuşim să adunăm an de an, aici, la Castel Mimi, iubitorii de artă, cultură şi vinuri excelente. VinOpera este mai mult decât un festival de muzică clasică. Este dovada faptului că împreună putem face lucruri mari, că putem creşte şi dezvolta parteneriate sustenabile, că putem promova cu mândrie ţara”, a menţionat preşedintele Fundaţiei Constantin Mimi, Cristina Frolov.

Toţi spectatorii veniţi la festival au putut participa şi la Vernisajul Vinului, unde micii producători “Minis Terrios”, “Casa Vinicolă Luca”, “Gogu Winery” şi “Vinăria Nobilă” şi-au expus vinurile şi le-au propus spre degustare. Castel Mimi a scos din pivniţe licori selecte precum Cabernet Sauvignon Reserve 2012 şi Colecţia Limited Edition, pe care orice doritor le-a putut încerca.

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera a fost acoperit în totalitate datorită energiei solare, produse la Castel Mimi, care în ultimii ani a făcut eforturi colosale pentru a produce energie regenerabilă, prin montarea panourilor solare pe domeniul vinăriei.

Şi de această dată, Fundaţia Constantin Mimi a îndemnat oaspeţii să dea prioritate Trenului Vinului şi astfel, în Chişinău au rămas parcate 300 de automobile, care au redus emisiile de carbon în atmosferă. Am încurajat vizitatorii să recicleze şi să spună NU plasticului, prin oferirea unui pahar de sticlă pentru vin şi amenajarea unor tomberoane pentru sortarea deşeurilor.

În total, în cadrul celor trei evenimente desfăşurate la Varniţa, Bulboaca şi la Castel Mimi au participat peste 3500 persoane.

Proiectul „Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera” a fost finanțat de – Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, Mastercard şi Castel Mimi. Partener media al evenimentului a fost Grupul de Presă Realitatea şi TVR Moldova.

#rock #folclor #festival vin opera #muzica clasica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.