Preţurile gazelor au crescut de pe o zi pe alta cu 10%. O grevă spontană a dat peste cap toate previziunile

Preţurile gazelor din Europa au crescut puternic vineri, cu 10%, deoarece lucrătorii de la operaţiunile din domeniul gazelor naturale ale Chevron din Australia au intrat în grevă, stârnind temeri că o oprire prelungită a producţiei ar putea reduce livrările globale, transmite CNBC.

Acţiunea sindicală de la proiectele Gorgon şi Wheatstone din Australia de Vest urmează discuţiilor zilnice din această săptămână pentru a încerca să se ajungă la un acord.
În cele din urmă, negocierile nu au reuşit, totuşi, să rezolve o dispută de lungă durată cu privire la salarii şi securitatea locurilor de muncă.

În prezent, nu sunt programate alte discuţii între gigantul energetic american Chevron şi sindicatele care reprezintă lucrătorii de la proiectele de gaze naturale lichefiate.

Opriri ale activităţilor, de până la 11 ore, sunt programate să continue până joi, moment în care acţiunea de protest este gata să ajungă la o grevă totală de două săptămâni.

Preţul gazelor pe termen de o lună la hubul Dutch Title Transfer Facility (TTF), un etalon european pentru tranzacţionarea gazelor naturale, a fost tranzacţionat vineri în creştere cu aproximativ 10%, la 36 de euro (38,50 USD) per megawat oră.

”Din păcate, în urma numeroaselor întâlniri şi sesiuni de conciliere în faţa Comisiei de lucru echitabil, rămânem separaţi în termeni cheie”, a spus un purtător de cuvânt al Chevron Australia.

Comisia de lucru echitabil se referă la tribunalul independent de relaţii la locul de muncă din Australia, care a mediat discuţiile.
Chevron Australia a adăugat că sindicatele au solicitat termeni pe care i-au considerat că sunt „de deasupra şi dincolo” de termenii echivalenţi cu alţii din industrie, fără a oferi detalii suplimentare.

Temerile de grevă în Australia, unul dintre cei mai mari exportatori de GNL din lume, au urcat recent preţurile gazelor din Europa, iar analiştii se aşteaptă ca volatilitatea pieţei să persiste pe termen scurt.

Preţurile gazelor europene au crescut la aproximativ 43 de euro luna trecută, dar ulterior câştigurile s-au temperat, deoarece cele două părţi au căutat să găsească o soluţie pe cale amiabilă.

Contractul TTF rămâne cu mult sub vârful extraordinar din vara trecută, de peste 300 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TTF #scumpire #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe