S-a calculat cât costă cele 9 poduri peste Prut între România și Republica Moldova: 284 de milioane de euro

284 de milioane de Euro costă execuția/modernizarea celor 9 poduri peste Prut dintre România și Republica Moldova, a transmis joi, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Bogdan Mîndrescu după discuții cu ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale de la Chișinău, Andrei Spinu.

Este vorba despre cele nouă treceri de frontieră rutiere peste Prut care urmează să fie construite sau modernizate. De asemenea, discuțiile de la București dintre cei doi oficiali guvernamentali au avut în vedere și proiectele pentru două linii de cale ferată noi, cu ecartament european de la Iași și Galați până la Chișinău, notează economedia.ro.

Comisia Europeană a aprobat deja o finanțare nerambursabilă de 16 miliaone de Euro (Pachetul Mobilitate Militară) pentru Podul Rutier de la Ungheni, parte din Autostrada Unirii, primul pod nou la 4 benzi peste Prut, iar ofertele se deschid pe 13 septembrie. De asemenea, la Albița, la cel mai tranzitat punct de trecere a frontierei România-Moldova urmează să fie construit un nou pod, tot cu 4 benzi.

,,Discuțiile s-au concentrat și pe identificarea nevoilor transfrontaliere dintre România și Republica Moldova, care să fie în acord cu dezvoltarea coridoarelor europene de transport pe teritoriul Republicii Moldova.Proiectele transfrontaliere rutiere, pentru care s-a subliniat o importanță deosebită de dezvoltare, sunt identificate în punctele de trecere ale frontierei Galați – Giurgiulești, Oancea – Cahul, Albița – Leușești, Ungheni (RO) – Ungheni (MD), Sculeni (RO) – Sculeni (MD), Stânca – Costești, Rădăuți Prut – Lipcani, Bumbăta – Leova și Fălciu – Leca. Nevoia de finanțare pentru implementarea investițiilor în infrastructura de transport și în creșterea capacității punctelor de trecere ale frontierei este în valoare de 284 mil. euro.”

Pentru proiectele transfrontaliere feroviare, nevoia de finanțare este de peste 60 de milioane Euro, a spus secretarul de stat :

,,În ceea ce privește domeniul feroviar, discuțiile au vizat nevoia de finanțare a punctelor transfrontaliere: Galați – Giurgiulești, Fălciu – Cantemir, Socola – Ungheni în valoare de 65.2 mil. euro. În cadrul discuțiilor s-a susținut importanța construirii a două sectoare de cale ferată cu ecartament european (1435 mm) care să conecteze capitala Republicii Moldova cu România și implicit cu Europa de Vest prin legătura PFT Ungheni – Iași – Pașcani. Cel de al doilea sector de cale ferată cu ecartament european propus conectează granița Republicii Moldova cu Ucraina, în zona Basarabeasca, cu punctul de trecere al frontierei Galați – Giurgiulești și coridorul Galați – Brăila – Buzău. În esență, proiectele identificate pe teritoriul României trebuie să fie continuate în oglindă pe teritoriul Republicii Moldova pentru o implementare integrată, eficientă și coerentă.”

La Bumbăta (Vaslui) trecerea Prutului se face pe un pod din pontoane. Alte poduri noi vor fi construite la Stânca (jud. Botoșani) și Fălciu (jud. Vaslui)

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#poduri #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație