Republica Moldova concurează cu Honduras și Bangladesh la sărăcia extremă

08 Sept. 2023, 14:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
08 Sept. 2023, 14:57 // Actual //  Lupu Eduard

Sărăcia extremă se definește după standardele Băncii Mondiale ca fiind traiul cu cel mult 2,15 dolari pe zi per persoană, potrivit statista.

Locul în care cea mai mare parte a oamenilor continuă să trăiască în sărăcie extremă este Africa Subsahariană. Începând cu anul 2019 – ultimul an din care sunt disponibile informații conform Băncii Mondiale, peste o treime din oamenii din regiune trăiau sub limita internațională a sărăciei.

Unele dintre țările cel mai afectate de sărăcie extremă au fost Madagascar, Malawi, Republica Democrată Congo și Sudanul de Sud.

Câteva țări din America și Asia au, de asemenea, o pondere ridicată de oameni care trăiesc sub limita sărăciei – de exemplu Honduras, Bangladesh și India, unde sărăcia extremă afecta între 10% și 13,5% dintre oameni, conform celor mai recente date disponibile.

În Haiti, acest număr era chiar mai mare, ajungând la 29,2% când datele au fost publicate pentru ultima dată în 2012.

În Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum și în Asia de Sud, ponderea populației în sărăcie extremă scăzuse sub 10% înaintea pandemiei.

În America Latină și Caraibe acest procent era și mai mic, de 4,7%, conform datelor disponibile până în 2021.

Sărăcia în UE

În anul 2022, 95,3 milioane de persoane din UE (22% din populație) erau expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale, adică trăiau în gospodării care se confruntă cu cel puțin unul dintre cele trei riscuri ale sărăciei și ale excluziunii: venitul extrem de mic sau inexistent, privarea severă de bunuri materiale și sociale și/sau trăiau într-o gospodărie în care adulții lucrează pe parcursul unui an sub 20% din potențialul lor sau din timpul disponibil.

Conform datelor Eurostat, această cifră a rămas relativ stabilă în comparație cu anul precedent (95,4 milioane în 2021, adică 22% din populație).

Procentul de persoane expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale variază semnificativ de la o țară la alta în cadrul UE. Cele mai mari valori au fost raportate în România (34%), Bulgaria (32%), Grecia și Spania (ambele cu 26%).

La polul opus, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în Republica Cehă (12%), Slovenia (13%) și Polonia (16%).

Deși statista nu publică și datele cu privire la sărăcia din Republica Moldova, datele Băncii Mondiale relevă că în prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene. Rata sărăciei extreme a constituit 10,8%.

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Un milion de moldoveni alungați de sărăcie

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Mai 2024, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Mai 2024, 11:48 // Actual //  Lupu Eduard

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău